Cuprins:
Putin vrea să înghețe războiul
Pe baza cunoştinţelor lor despre discuţiile din rândul elitei Kremlinului, două dintre surse au declarat că Putin este de părere că succesele obţinute până acum în război sunt suficiente pentru a le vinde ca pe o victorie poporului rus.
Trei surse au declarat că, pe de altă parte, Putin înţelege că orice noi progrese semnificative pe front ar necesita o altă mobilizare la nivel naţional, pe care nu şi-o doreşte, iar o sursă, care îl cunoaşte pe liderul rus, a reamintit că popularitatea sa a scăzut după prima mobilizare, din septembrie 2022. Convocarea naţională la armată a speriat o parte a populaţiei din Rusia, determinând sute de mii de bărbaţi aflaţi la vârsta încorporării să părăsească ţara. Sondajele au arătat că popularitatea lui Putin a scăzut cu câteva puncte.
Trei dintre surse, familiarizate cu discuţiile din anturajul lui Putin, au declarat că veteranul lider rus şi-a exprimat frustrarea, într-un grup restrâns de consilieri, cu privire la ceea ce el consideră a fi încercările susţinute de Occident de a bloca negocierile şi faţă de decizia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a exclude orice discuţii.
„Putin poate lupta atât timp cât este nevoie, dar Putin este, de asemenea, pregătit pentru o încetare a focului – pentru a îngheţa războiul”, a declarat un alt membru din grupul celor patru, o sursă rusă de rang înalt care a lucrat cu Putin şi care are cunoştinţă despre conversaţiile la nivel înalt de la Kremlin, precizează Reuters. Acest oficial, la fel ca şi ceilalţi citaţi în articol, au cerut păstrarea anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al subiectului.
Cine sunt sursele Reuters?
Pentru articolul său, Reuters a vorbit cu un total de cinci persoane care lucrează sau au lucrat cu Putin la nivel înalt, din lumea politică şi a afacerilor. Cea de-a cincea sursă, menţionează Reuters, nu a comentat îngheţarea războiului pe liniile actuale de front.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat, ca răspuns la o solicitare de comentarii, că liderul de la Kremlin a spus în repetate rânduri că Rusia este deschisă la dialog pentru a-şi atinge obiectivele, afirmând că ţara nu doreşte un „război etern”. Peskov a mai declarat că Rusia nu are nevoie de mobilizare şi că, în schimb, recrutează contractori voluntari pentru forţele armate.
La rândul lor, ministerele ucrainene de Externe şi al Apărării nu au răspuns la întrebări.
Numirea, săptămâna trecută, a economistului Andrei Belousov în funcţia de ministru al apărării a fost considerată de unii analişti militari şi politici occidentali ca plasând economia rusă pe picior de război permanent pentru a câştiga un conflict prelungit. Aceasta a urmat presiunii susţinute pe câmpul de luptă şi unor înaintări teritoriale ale Rusiei în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, sursele au declarat că Putin, reales în martie pentru un nou mandat de şase ani, ar prefera să folosească impulsul actual al Rusiei pentru a lăsa războiul în urmă. Sursele nu au făcut comentarii directe cu privire la noul ministru al apărării, notează Reuters.
Ce ar presupune înghețarea conflictului?
Insistenţa lui Putin de a securiza orice câştig pe câmpul de luptă într-un acord nu este negociabilă, au sugerat toate sursele. Cu toate acestea, Putin ar fi dispus să se mulţumească cu teritoriul pe care îl are acum şi să îngheţe conflictul la actualele linii de front, au declarat patru dintre surse. „Putin va spune că am câştigat, că NATO ne-a atacat şi că ne-am păstrat suveranitatea, că avem un coridor terestru spre Crimeea, ceea ce este adevărat”, a spus una dintre surse, oferind propria analiză.
Îngheţarea conflictului după liniile actuale ale frontului ar lăsa Rusia în posesia unor bucăţi substanţiale din patru regiuni ucrainene pe care le-a încorporat oficial în Rusia în septembrie 2022, dar fără a deţine controlul deplin asupra vreuneia dintre ele.
Un astfel de aranjament ar fi departe de obiectivele pe care Moscova şi le-a stabilit la momentul respectiv, când a declarat că cele patru regiuni ucrainene – Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson – îi aparţin acum în întregime.
Peskov a declarat că nu se poate pune problema de a da înapoi cele patru regiuni, care acum fac parte permanent din Rusia, conform propriei Constituţii.
Un alt factor care ar cântări în opinia liderului de la Kremlin că războiul ar trebui să se încheie este faptul că, cu cât se prelungeşte mai mult, cu atât mai mulţi veterani căliţi în luptă se întorc în Rusia, nemulţumiţi de perspectivele postbelice în materie de locuri de muncă şi venituri, ceea ce ar putea crea tensiuni în societate, a declarat una dintre surse, care a lucrat cu Putin.
Putin pretinde că vrea discuții directe cu SUA
Cel mai mare conflict terestru din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace a costat zeci de mii de vieţi de ambele părţi şi a dus la sancţiuni occidentale radicale asupra economiei Rusiei. Cu toate acestea, perspectiva unei încetări a focului, sau chiar a unor discuţii de pace, pare în prezent îndepărtată.
Zelenski a declarat în repetate rânduri că pacea în termenii lui Putin nu este o soluţie. El a promis să recupereze teritoriile pierdute, inclusiv Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. În 2022, el a semnat un decret care stipulează în mod oficial că orice discuţii cu Putin sunt „imposibile”.
Una dintre sursele Reuters spune că niciun acord nu va fi posibil cât timp Zelenski este la putere, cu excepţia cazului în care Rusia îl ocoleşte şi ajunge la o înţelegere direct cu Washingtonul. Cu toate acestea, secretarul de stat american Antony Blinken, vorbind la Kiev săptămâna trecută, a declarat reporterilor că nu crede că Putin este interesat de negocieri serioase.
În februarie, trei surse ruseşti au declarat pentru Reuters că Statele Unite au respins o sugestie anterioară a lui Putin privind o încetare a focului pentru a îngheţa războiul.
Discuții în Elveția
Ucraina se pregăteşte pentru discuţiile despre pace găzduite de Elveţia luna viitoare, menite să unifice opinia internaţională cu privire la modul de a pune capăt războiului. Discuţiile au fost convocate la iniţiativa lui Zelenski, care a declarat că Putin nu ar trebui să participe, iar Elveţia nu a invitat Rusia.
Moscova a declarat, la rândul său, că discuţiile nu sunt credibile, dacă nu este prezentă. Ucraina şi Elveţia doresc în schimb ca aliaţii ruşilor, inclusiv China, să participe.
Vorbind în China la 17 mai, Putin a declarat că Ucraina se va folosi de discuţiile din Elveţia pentru a convinge un grup mai larg de ţări să susţină cererea lui Zelenski de retragere totală a Rusiei, despre care Putin a spus că ar fi o condiţie impusă şi nu o negociere de pace serioasă. „Suntem pregătiţi de discuţii. Nu am refuzat niciodată”, a susţinut Putin în China.
Cât de realistă este perspectiva unor negocieri de pace?
Kremlinul spune că nu comentează progresul a ceea ce numeşte operaţiunea sa militară specială în Ucraina, dar a declarat în mod repetat că Moscova este deschisă la ideea unor discuţii bazate pe „noile realităţi de pe teren”.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat însă pentru Reuters că orice iniţiativă de pace trebuie să respecte „integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional” şi a descris Rusia ca fiind singurul obstacol în calea păcii în Ucraina. „Kremlinul nu a demonstrat încă niciun interes semnificativ pentru a pune capăt războiului său, ba dimpotrivă”, a declarat purtătorul de cuvânt.
În trecut, Kievul a respins pretinsa disponibilitate a Rusiei de a negocia ca fiind o încercare de a transfera vina pentru război asupra Ucrainei. Kievul mai spune că Putin, a cărui echipă a negat în repetate rânduri că plănuia un război înainte de a invada Ucraina în 2022, nu poate fi de încredere că va onora orice eventuală înţelegere la care s-ar ajunge.
Atât Rusia, cât şi Ucraina au mai spus că se tem că cealaltă parte s-ar folosi de orice încetare a focului pentru a se reînarma.
Kievul şi susţinătorii săi occidentali mizează pe un pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari din partea SUA şi pe un ajutor militar european suplimentar pentru a inversa cursul a ceea ce Zelenski a descris săptămâna aceasta pentru Reuters ca fiind „unul dintre cele mai dificile momente” ale războiului la scară largă.
Pe lângă lipsa de muniţie după întârzierile SUA în aprobarea pachetului, Ucraina a recunoscut că are greutăţi să recruteze suficiente trupe, iar luna trecută a redus vârsta bărbaţilor care pot fi înrolaţi de la 27 la 25 de ani.
Planuri de continuare a ofensivei
În absenţa unei încetări a focului, Putin vrea să acapareze cât mai mult teritoriu posibil pentru a creşte presiunea asupra Ucrainei, căutând în acelaşi timp să exploateze oportunităţi neaşteptate pentru a dobândi şi mai mult, au declarat trei dintre surse.
Forţele ruseşti controlează aproximativ 18% din Ucraina şi luna aceasta au pătruns în regiunea nord-estică Harkov.
Putin se bazează pe populaţia numeroasă a Rusiei în comparaţie cu cea a Ucrainei pentru a susţine efective superioare chiar şi fără o mobilizare şi pe pachetele salariale neobişnuit de generoase pentru cei care se înrolează.
„Rusia va împinge mai departe” linia frontului, a declarat sursa care a lucrat cu Putin. Putin vrea să cucerească încet-încet teritorii până când Zelenski va veni cu o propunere pentru a se opri, a spus persoana respectivă. Liderul rus le-a spus consilierilor săi că Occidentul nu va furniza suficiente arme, ceea ce va submina moralul Ucrainei, a menţionat sursa.
Putin susține că nu are planuri să atace un stat membru NATO
Liderii americani şi europeni au declarat că vor fi alături de Ucraina până când suveranitatea şi securitatea sa vor fi garantate. Ţările NATO şi aliaţii spun că încearcă să accelereze livrările de arme.
„Rusia ar putea pune capăt războiului în orice moment retrăgându-şi forţele din Ucraina, în loc să continue să lanseze atacuri brutale împotriva oraşelor, porturilor şi oamenilor din Ucraina în fiecare zi”, a declarat Departamentul de Stat ca răspuns la o întrebare despre livrările de arme.
Pe de altă parte, toate cele cinci surse Reuters au declarat că Putin le-a spus consilierilor că nu are planuri care să vizeze teritoriul NATO.
Două dintre surse au menţionat însă preocupările Rusiei cu privire la pericolul tot mai mare de escaladare cu Occidentul, inclusiv escaladare nucleară, din cauza impasului din Ucraina.
Departamentul de Stat a declarat că Statele Unite nu şi-au ajustat postura nucleară şi nici nu au văzut vreun semn că Rusia se pregăteşte să folosească o armă nucleară.
„Continuăm să monitorizăm mediul strategic şi rămânem pregătiţi”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Washington.
guest67 • 25.05.2024, 07:32
Muscovitii nu vor negocieri decât atunci când simt ca nu mai au ce câștiga. Dacă occidentul avea oua, negocierile se țineau ptr belgorod, nu ptr donbas. Dacă cedează în fata muscoviei, de frica, imediat va urma un război cu china, apoi altul cu iranul, coreea de nord va invada sudul și tot asa. Cu teroriștii nu se poate negocia
Vruum • 25.05.2024, 02:44
Trebuie să ai probleme grave cu capul ca să crezi vreun cuvințel spus de ruși vreodată!
Sfantul__Cuvios_Pafnutie • 25.05.2024, 02:41
Normal că vrea să-l îngheţe. Apoi, la momentul potrivit, îl va dezgheţa brusc. La fel a făcut şi după Crimeea. În clipa de faţă, şi-a dat seama că nu poate câştiga militar. Aşa că aşteptăm să fie ales Trump, Occidentul să revină pe picior de pace, NATO să intre iar în hibernare sau mai rău, furia ucrainenilor să treacă şi mai lovim brusc. Dacă merge, luăm toată Ucraina. Dacă iar reuşesc să reziste, mai luăm o felie, nişte Harkov, Sumi şi Mikolaiv, apoi iar propunem pace şi îngheţare până la episodujl următor. Repetăm de câte ori este nevoie, ţipând mereu că America e de vină.