ComenteazăZelenski a făcut anunțul semnării decretului în Legislativul de la Kiev și i-a îndemnat pe parlamentari să rămână calmi și să evite panica, precizând că a ordonat suplimentarea forțelor militare „nu pentru că vom avea un război în curând… ci pentru ca, și în curând și în viitor, să fie pace în Ucraina”.
Rusia a comasat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei, în timp ce neagă planurile privind invadarea Ucrainei – o acțiune care, dacă va fi întreprinsă, va declanșa sancțiuni dure împotriva Moscovei, după cum au avertizat Statele Unite și aliații săi europeni din cadrul NATO.
În prezent, forțele armate ale Ucrainei numără aproximativ 250.000 de soldați, mult mai puțin comparativ cu armata rusă, care se ridică la aproximativ 900.000 de oameni. Ucraina a anunțat că lucrează împreună cu Polonia și Marea Britanie pentru a consolida cooperarea „în contextul agresiunii ruse în curs”.
Într-o vizită la Kiev, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că Varșovia va ajuta Ucraina cu aprovizionarea de gaze și arme, precum și cu ajutor umanitar și economic.
„Avem senzația, lângă un vecin precum Rusia, că trăim la poalele unui vulcan”, a afirmat Morawiecki, promițând Ucrainei muniție de artilerie, bombe, sisteme portabile de apărare aeriană și drone de supraveghere.
Și prim-ministrul britanic Boris Johnson urmează să se întâlnească marți cu Zelenski, în cadrul unui semnal de sprijin al Occidentului menit să-l convingă pe președintele rus Vladimir Putin că va plăti un preț mare pentru o eventuală agresiune.
„Îndemnăm Rusia să facă un pas înapoi și să se angajeze într-un dialog pentru a găsi o soluție diplomatică și pentru a evita alte vărsări de sânge”, a spus Boris Johnson înainte de deplasarea la Kiev. „Ca prieten şi partener democratic, Regatul Unit va continua să apere suveranitatea Ucrainei împotriva celor care încearcă să o distrugă”, a transmis premierul britanic.
Occidentul a respins în mod oficial săptămâna trecută garanțiile de securitate solicitate de Moscova pentru detensionare situației de la granițele Ucrainei, care prevedeau explicit ca Ucraina să nu fie primită vreodată în NATO, iar Alianța Nord-Atlantică să își retragă trupele din Europa de Est. În același timp, țările occidentale și-au exprimat disponibilitatea de a discuta despre controlul reciproc al armamentului și despre măsurile de consolidare a încrederii.
Rusia nu și-a dezvăluit încă următoarea mișcare, deși un purtător de cuvânt al diplomației americane a anunțat că Statele Unite au primit un răspuns scris din partea Moscovei la scrisoarea prin care Washingtonul a răspuns, la rândul său, Kremlinului în privința garanțiilor de securitate cerute. „Putem confirma că am primit un răspuns scris din partea Rusiei. Credem că nu ar fi productiv să negociem în public, aşa că vom lăsa Rusiei posibilitatea să discute despre răspunsul lor, dacă doreşte”, a declarat, luni, un oficial american. Însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis, marţi, că este vorba despre o „confuzie” şi că se lucrează în continuare la răspunsul Rusiei la scrisoarea Statelor Unite. Ceea ce li s-a transmis occidentalilor sunt „alte consideraţii privind o problemă oarecum diferită”, a declarat Peskov, potrivit agenției The Associated Press, preluată de news.ro. Kremlinul a reiterat, astfel, că președintele Vladimir Putin va răspunde SUA „când va considera că este necesar”.
Putin a afirmat săptămâna trecută că Statele Unite și NATO nu au abordat principalele solicitări de securitate ale Moscovei, pecizând că Rusia este pregătită să continue dialogul cu Occidentul.
Marți, președintele rus a discutat la telefon cu premierul italian Mario Draghi, guvernul de la Roma anunțând, într-un comunicat de presă, că cei doi lideri „au căzut de acord asupra unui angajament comun faţă de o soluţie durabilă la criză şi asupra necesităţii de a reconstrui un climat de încredere”.
Draghi a subliniat importanţa reducerii tensiunilor din Ucraina, „date fiind consecinţele grave pe care le-ar determina o înrăutăţire a crizei”, a precizat guvernul italian.
Zelenski: „Trebuie să fim uniți”
În ciuda comasării trupelor ruse la graniță, Zelenski a respins în mod repetat avertismentele Statelor Unite și ale altor aliați din cadrul NATO că Rusia ar putea ataca Ucraina în orice moment.
„În politica internă, trebuie să fim uniți. Puteți fi în opoziție cu guvernul, dar nu puteți fi în opoziție cu Ucraina”, a declarat, marți, Zelenski, în Parlamentul de la Kiev.
„Puteți disprețui guvernul, președintele, dar nu puteți să vă disprețuiți propriul popor, semănând panică și ținând oamenii într-o stare de alertă pentru câștiguri politice”, le-a mai spus președintele ucrainean parlamentarilor.
Sancțiunile împotriva Moscovei s-ar baza pe cele impuse după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea, în 2014, și a început să-i susțină pe separatiștii care luptă în estul Ucrainei împotriva forțelor guvernamentale, dar dependența Europei de aprovizionarea cu gaz rusesc slăbește mâna Occidentului, notează Reuters.
Tot marți, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, este așteptat să discute cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, pentru prima dată de când Washingtonul a răspuns oficial la garanțiile de securitate solicitate de Moscova.
Kremlinul susține că primirea de către NATO a celor 14 membri noi din Europa de Est, după sfârșitul Războiului Rece, reprezintă o amenințare pentru Rusia și că alianța militară încalcă principiul internațional convenit potrivit căruia statele nu ar trebui să-și consolideze propria securitate în detrimentul altora.