„Voi nu sunteți refugiați”. Reportaj CNN despre discriminarea romilor ucraineni care ajung la București și în alte orașe europene

Războiul lansat de Rusia în Ucraina a stârnit un val uriaș de solidaritate în toată Europa, guvernele oferind ajutor celor care fug de conflict. Potrivit ONU, 6,3 milioane de ucraineni au fugit de bombardamentele din țara lor.

Criza a scos la iveală însă că, în multe locuri, romii nu sunt bineveniți, potrivit CNN. Jurnaliștii televiziunii americane CNN au vizitat adăposturi și au vorbit cu refugiați romi, asistenți sociali și activiști din Cehia, România și Republica Moldova. În toate cele trei țări, problemele cu care se confruntă refugiații romi sunt similare.

Romilor din Ucraina li se spune că, de fapt, nu sunt refugiați ucraineni sau sunt plasați în locuri de cazare cu condiții „ca la închisoare”.

Multora li se oferă informații înșelătoare cu privire la drepturile lor, iar probleme care se rezolvă cu ușurință pentru alți refugiați, cum ar fi lipsa vizelor sau a pașaportului, sunt folosite ca motiv pentru a fi refuzați.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit

Cazul romilor cărora li s-a refuzat ajutorul în Gara de Nord fiindcă „mănâncă prea mult”

În București, jurnaliștii CNN au vorbit cu activistul Nicu Dumitru, care lucrează pentru organizația Aresel și luptă pentru drepturile comunității romilor din România. Acesta a spus că criza refugiaților a scos la lumină tipul de ostilitate cu care romii se confruntă în continuare în Europa. 

A fi discriminatoriu împotriva persoanelor de culoare sau a homosexualilor devine din ce în ce mai puțin acceptabil în Europa sau cel puțin oamenii se abțin de la a face acest lucru în public. Nu este cazul romilor, probabil ultimul grup de oameni care este încă bine să fie discriminat în Europa.

Nicu Dumitru, asociatia Aresel:

Comunitățile de romi s-au confruntat cu persecuția și discriminarea în Europa de când au venit pentru prima dată pe continent, cu sute de ani în urmă, și au fost persecutate și în timpul Holocaustului, subliniază CNN.

Aproximativ 90% trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit Agenției Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale ale Omului.

Potrivit lui Nicu Dumitru, asociația Aresel a primit mai multe rapoarte de discriminare. În aprilie, un grup de refugiați romi, în tranzit spre Germania, s-a plâns că li s-au refuzat mesele umanitare la un punct de ajutor din București. 

Recomandări

Toate taxele care ar putea crește în 2025. Scumpiri pe bandă, din cauza pomenilor guvernamentale

Au fost dați afară fiindcă mănâncă prea mult! Li s-a transmis direct: Nu ești ucrainean, ești rom, pleacă!

Nicu Dumitru, asociatia Aresel:

ADRA, grupul care distribuia mesele, a transmis că incidentul, care a fost surprins de camerele de filmat, a fost scos din context și a condus la ideea discriminării și intoleranței împotriva romilor. 

Totodată, Centrul Municipal de Coordonare a Urgențelor București a explicat că furnizează ajutor umanitar „fără discriminare” și a adăugat că „nu a primit niciun raport de discriminare în acordarea ajutorului”.

Situația din Praga 

Jurnaliștii de la CNN relatează apoi cazul unei refugiate cu cinci ropii, Luiza Baloh, care a plecat din Dnipro, în martie, și a ajuns în Praga. Acolo, a fost dusă într-un centru de detenție transformat în centru pentru refugiați, unde nu s-a simțit în siguranță. 

Recomandări

Laura Crișan, fiica afaceristului ucis în atentatul cu bombă de la Arad, pusă în libertate, alături de ceilalți doi suspecți

„A fost ca o închisoare. Mi-a fost teamă acolo, erau atât de mulți oameni, mulți oameni înfricoșători”, a spus ea, pentru CNN. 

Un activist ceh susține că „refugiații romi sunt trimiși automat în spații de cazare anormale”. 

„Nu mă tem să spun că asta echivalează cu rasism și segregare instituțională”, continuă Patrik Priesol, șeful programului pentru Ucraina al Romorom, un ONG ceh axat pe drepturile romilor. 

Acuzațiile sunt negate de Poliția cehă, care susține că etnia nu joacă un rol în procesul de aplicare al refugiaților: „Nu luăm în considerare etnia solicitanților, ci doar cetățenia lor”. 

În timp ce autoritățile au negat, Luiza a simțit că este abandonată. A căutat singură un alt loc în care să se simtă în siguranță și așa a ajuns, alături de cei cinci copii ai săi, în gara principală din Praga, alături de sute de alți oameni, majoritatea refugiați romi.

Apoi a aflat că această decizie i-a anulat șansa la un ajutor din partea autorităților, pentru că a refuzat opțiunea autorităților. 

Priesol a spus că acesta este un scenariu obișnuit și că comunicarea slabă este adesea de vină: „Unii dintre acești oameni sunt analfabeți din punct de vedere funcțional, se află într-o situație post-traumatică și li se oferă un loc într-un centru de detenție care este temporar transformat într-un centru de cazare și li se spune «această închisoare este casa ta acum». 

Luiza Baloh a ajuns, în cele din urmă, într-una dintre cele două tabere de refugiați improvizate din suburbiile Pragăi, un loc în care autoritățile trimit oameni despre care spune că nu sunt eligibili pentru asistență.

Condițiile de acolo sunt și ele criticate de activiști. 

Am venit cu un autobuz plin de refugiați și am întors autobuzul, pentru că situația de acolo era absolut îngrozitoare. Peste tot era murdărie, erau excremente.

Nikol Hladikova, asistent social, șeful departamentului umanitar al Centrului de Servicii Sociale din Praga:

Condiții similare la Chișinău 

De la Praga, CNN se mută la Chișinău, unde prezintă o altă situație similară. Este cazul Lidei Kalîșinko, refugiată din Odesa, care a stat, cu fiica și cele două nepoate, trei luni într-o clădire părăsită a universității din Chișinău. Clădirea a fost transformată într-un adăpost pentru 100 de refugiați, aproape toți romi.

Un singur robinet de apă potabilă deservește întreaga clădire, iar dușuri au putut fi făcute după ce UNICEF a adus o unitate mobilă. 

Facilitatea a fost de puțin folos nepoatei ei, care folosește un scaun cu rotile. „A făcut duș doar de patru ori de când a venit aici, pentru că este atât de greu să o duci acolo, sunt atât de multe trepte și dușurile nu pot fi folosite de persoanele cu dizabilități”, explică Lida.

Centrul de Gestionare a Crizelor din Republica Moldova, care este responsabil pentru adăpost, încearcă să îmbunătățească condițiile acolo, lucrând pentru a racorda clădirea la rețeaua de apă caldă. 

Organismul a negat segregarea intenționată a refugiaților romi din adăpost, spunând că aceștia au fost plasați acolo „pentru a evita destrămarea familiilor numeroase de etnici romi, care nu puteau fi separați în centre diferite de plasament”.

Mediatoarea și jurnalista romă Elena Sîrbu a spus că și ea a fost îngrozită când a văzut ce se întâmplă într-unul dintre centrele pentru refugiați din capitala Republicii Moldova, Chișinău.

„Au cerut o ceașcă de ceai, iar autoritățile moldovenești le-au spus să plece, acuzându-i că nu sunt refugiați”

„Când am văzut ignoranța și atitudinea… acești oameni au fugit de război, au venit aici, era frig afară, unii dintre copii nu aveau încălțăminte de iarnă și au cerut o ceașcă de ceai, iar autoritățile moldovenești le-au spus să plece, acuzându-i că nu sunt refugiați și spunând «vrem oameni normali»”, a declarat ea, pentru CNN.

Centrul de Management al Crizelor din Republica Moldova, care este responsabil pentru adăposturi, a declarat că acestea trebuie să „respecteze principiul nediscriminării în toate etapele furnizării serviciilor și să promoveze și să respecte drepturile omului, indiferent de rasă, piele, culoare, naționalitate, etnie”.

Centrul „se consultă în mod constant cu refugiații romi cu privire la nevoile lor specifice” și „impune măsuri pentru combaterea atitudinilor discriminatorii față de refugiați, în special grupul de romi”.

Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa și, ca atare, are o capacitate limitată de a face față crizei refugiaților. Peste 550.000 de oameni au trecut din Ucraina în țara cu 2,6 milioane de locuitori, de la începutul războiului.

Mulți au plecat deja în alte țări europene mai bogate, dar în jur de 88.000 au rămas în Republica Moldova, potrivit agenției ONU pentru refugiați.

În afară de discriminarea în ceea ce privește plasarea lor în centre, refugiații romi spun că întâmpină probleme și cu documentele.

Foto: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News