Zelenski a promulgat legea minorităților naționale din Ucraina, criticată dur de comunitatea românească și de MAE. Ce prevede și când intră în vigoare

Potrivit informațiilor notate în fișa proiectului de lege (nr. 8224) de pe site-ul Radei Supreme, documentul a ajuns înapoi în parlamentul ucrainean cu semnătura președintelui Zelenski joi, 29 decembrie.

Potrivit regulamentului Radei Supreme, parlamentul unicameral de la Kiev, legea semnată de președinte va fi publicată ulterior în ziarul „Vocea Ucrainei”, iar majoritatea prevederilor acesteia vor intra în vigoare după 6 luni.

Rada de la Kiev a adoptat noua lege privind minoritățile naționale din Ucraina în a doua lectură pe 13 decembrie, cu o largă majoritate de voturi. Ulterior, documentul a fost trimis la președinție.

Potrivit textului proiectului de lege publicat pe site-ul Parlamentului, reprezentanții minorităților naționale din Ucraina au dreptul la autoidentificare, libertatea de asociere publică și întrunire pașnică, libertatea de exprimare a opiniilor și credințelor, de gândire, de vorbire, de conștiință și religie, participare la viața politică, economică și socială, precum și la păstrarea identității culturale.

Documentul garantează, de asemenea, dreptul la folosirea liberă a limbii minorităților naționale în viața privată și publică, în forme orale și scrise, „în măsura în care nu contravine legii”.

Recomandări

De vorbă cu ChatGPT despre candidații la președinție. Eu cu cine votez?, ediția digitală

Libertatea a semnalat, pe 22 decembrie, faptul că legea nu rezolvă problemele învățământului în limba română. Dimpotrivă, încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate. Acest lucru a fost întărit în discuțiile pe care reporterul Libertatea Marin Gherman le-a avut cu mai multe cadre didactice și alți intelectuali de etnie română din Ucraina.

Ulterior, MAE a transmis că Ucraina nu a ținut cont de recomandările făcute de Comisia de la Veneția privind măsurile necesare pentru protejarea minorităților naționale și cerea Kievului să revină asupra unor prevederi din noua lege.

MAE a subliniat că:

• partea ucraineană a păstrat în noua lege prevederea controversată din legea educației adoptată în 2017 care blochează folosirea limbii române în învățământul de stat și le impune copiilor etnicilor români să învețe în ucraineană.
• nu există prevederi privind folosirea limbii române în raport cu autoritățile judecătorești și atrage atenția că este neclar cum pot minoritățile să-și folosească limba în raport cu administrația din zonele locuite preponderent de ele.
• dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare.
• nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat.
• subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.

Recomandări

Sile Cămătaru, la un pas de a ieși din pușcărie. Motivul pentru care instanța a respins inițial cererea de liberare: s-ar reîntoarce la „activitatea infracțională”

Pe 4 aprilie, Volodimir Zelenski promitea, în discursul din Parlamentul de la București, deschiderea unui dialog cu România în privința protecției minorității românești din Ucraina. Ministerul de Externe de la București a vorbit tocmai despre „lipsa unor consultări”.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News