Cuprins:
Zelenski a spus că este prea devreme pentru a comenta o eventuală revenire a lui Trump la Casa Albă și a dat asigurări că Ucraina are sprijin bipartizan în SUA, adică atât din partea democraților, cât și din partea republicanilor.
Președintele ucrainean a subliniat că s-a întâlnit cu mai mulți republicani de rang înalt în timpul vizitei efectuate săptămâna trecută la Washington, cu ocazia summitului aniversar al NATO. Potrivit lui Zelenski, republicanii pe care i-a întâlnit la Washington respectă Ucraina.
El a precizat că Ucraina va dezvolta relaţii relevante cu Partidul Republican, indiferent de rezultatele alegerilor din noiembrie.
Zelenski a mai spus că înțelege „aspectele generale” ale planului lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Potrivit acestuia, autoritățile ucrainene „vor lucra” cu liderul republican dacă acesta va câștiga alegerile prezidențiale.
„Nu mă tem” de o nouă colaborare cu Trump, a susținut președintele ucrainean la o conferinţă de presă ținută la Kiev după ce a revenit din vizită în SUA.
Anterior, Volodimir Zelenski și-a exprimat dorința ca Donald Trump să-și prezinte în mod clar viziunea asupra păcii în Ucraina și s-a declarat pregătit să se întâlnească cât mai curând posibil cu fostul președinte american.
Un nou plan de pace până în noiembrie
Pe de altă parte, Zelenski a declarat luni că şi-a fixat ca obiectiv să stabilească toate elementele unui nou plan de pace la timp astfel încât în noiembrie să poată fi organizat un nou summit asupra viziunii sale privind încheierea războiului cu Rusia, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
„Am stabilit drept obiectiv ca în noiembrie să avem pregătit un plan complet”, a spus preşedintele ucrainean.
Primul summit pentru pace, desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, a avut ca obiectiv obţinerea de către Kiev a unui sprijin internaţional cât mai larg pentru „formula de pace” propusă de Zelenski în toamna anului 2022.
Este vorba de un plan în zece puncte care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor ucrainene recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina.
Moscova a respins acest plan și a cerut Kievului să cedeze în totalitate patru regiuni controlate parțial de armata rusă, să renunțe la Peninsula Crimeea și să nu adere la NATO.
La solicitarea Ucrainei, Rusia nu a fost invitată la conferinţa din Elveţia. Conferința, descrisă de Moscova drept inutilă în lipsa ei, s-a încheiat cu o declaraţie finală ce menţionează că „dialogul între toate părţile” şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei reprezintă calea de urmat pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia, solicitând totodată măsuri umanitare şi pentru asigurarea securităţii alimentare şi a centralelor nucleare.
Declaraţia a fost semnată de 78 din cele 92 de state participante, dar mai multe puteri emergente au refuzat să o semneze, printre acestea numărându-se Brazilia, India, Indonezia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Africa de Sud, notează Reuters.
Între timp, Zelenski a anunţat că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului. „Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace”, a explicat el.
Potrivit Kievului, Rusia ar putea eventual să fie invitată la următorul summit pentru a i se prezenta noul plan de pace. Însă un viceministru rus de externe a declarat joia trecută că Rusia nu va participa la o asemenea reuniune.
Ucrainenii vor negocieri de pace, dar nu în termenii lui Putin
Circa 44% dintre ucraineni ar accepta negocieri de pace cu Rusia, faţă de 35% care sunt împotrivă, potrivit unui sondaj comandat de Zerkalo Nedeli.
Totuşi, 51% dintre ucraineni consideră că revenirea la frontierele din anul 1991 – care includ Peninsula Crimeea şi toate celelalte teritorii ocupate de Rusia – trebuie să fie o condiţie esenţială pentru orice acord de pace cu Rusia, iar 83% resping o soluţie negociată în termenii propuşi de liderul de la Kremlin Vladimir Putin.
Acesta din urmă a cerut luna trecută retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător unui armistițiu şi reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.