ComenteazăCompusul de baza al ingrasamantului se produce la Oradea. E vorba de frita fosfatica, ce contine elemente chimice care se regasesc in toate legumele, insa in sol nu sunt in cantitatea indestulatoare care sa le asigure acestora o dezvoltare pe masura. Trecut cu bine de probele de laborator, noul ingrasamant este experimentat in Italia, pana acum obtinandu-se rezultate bune la citrice si rosii.
Colaborand cu un grup de cercetatori italieni, o firma oradeana (Cerasil) e la un pas de a fi partasa la punerea in aplicare a unui nou ingrasamant care, sustin specialistii, va revolutiona agricultura. Inventia aduce plantelor un plus de microelemente nutritive, care le vor ajuta sa atinga dimensiuni pe care, pana acum, aproape ca nu ni le puteam imagina.
La Oradea se produce frita fosfatica, un compus descoperit, de curand, de cercetatorii italieni. Praful negru, stralucitor, e elementul de baza al noului ingrasamant de natura organica si are componenti micronutritivi precum bor, cobalt, fier, mangan, molibden si zinc. Oricat ar parea de amenintatoare denumirile acestor elemente chimice, ele se regasesc in mai toate legumele: cartofi, morcovi, pastarnac etc. Problema e ca aceste elemente nu se gasesc in sol in cantitatea care sa asigure o dezvoltare a rodului la potentialul sau maxim.
„In fond, ingrasamantul nostru este un supliment nutritiv, daca vreti, comparabil cu cele pe care le consuma practicantii culturismului de performanta”, spune Ovidiu Marian (foto mic), directorul de marketing al firmei oradene. El este de parere ca va mai trece ceva vreme pana cand aceste solutii moderne vor fi aplicate in Romania. Noul ingrasamant a fost testat in laborator, obtinandu-se rezultate foarte bune. Momentan, el este folosit pe loturi experimentale de productie din Italia. „Pana acum s-au obtinut rezultate promitatoare, in special la culturile de citrice de si rosii”, spune reprezentantul Cerasil.
Ingrasamintele clasice, pe baza de fosfati si azotati, au bagat spaima in lumea occidentala din cauza gradului lor ridicat de toxicitate, care afecteaza in special panza freatica. Noul tip de ingrasamant are o solubilitate redusa in apa si, ca atare, nu polueaza. In schimb, se fixeaza foarte bine in sol, eliberandu-se treptat in mediul inconjurator.
Perioada in care actioneaza microelementele fritate este indelungata, o singura utilizare putand asigura plantelor necesarul de elemente nutritive pe perioada unui an intreg, indiferent daca e un an ploios sau secetos. Trecerea treptata a elementelor nutritive in sol face ca pamantul secatuit din pricina utilizarii lui intensive sa se regenereze in mod aproape miraculos.
Ingrasamantul de Oradea poate fi „croit” in functie de nevoile solului si ale plantei. „Prin folosirea unor compusi cu diferite grade de solubilitate, putem controla timpul in care substantele nutritive se elimina in sol si, implicit, momentul in care fertilizatorii ajung in plante”, spune Ovidiu Marian.
La randul sau, directorul general al firmei oradene, Dorel Cor, anticipeaza ca noul ingrasamant va fi o afacere atat pentru producatori, cat si pentru utilizatori: „Rosiile si porumbul vor creste de doua ori mai mari, iar fructele vor fi mai gustoase daca se va utiliza noua tehnologie”.
Cele mai eficiente ingrasaminte folosite la ora actuala in agricultura sunt chelatii. Pretul acestora este insa foarte ridicat, ajungand la 30 de dolari kilogramul. Pretul fritelor, noile ingrasaminte produse la Oradea, e incomparabil mai mic, situandu-se intre 2 si 3 euro pentru un kilogram de granule, in functie de elementele nutritive ce intra in compozitia produsului. Sofert, o firma bacauana foarte bine cotata printre producatorii autohtoni de ingrasaminte, si-a manifestat deja intentia de a colabora cu firma oradeana, propunand testarea unui nou produs, care sa fie un amestec de nutrienti clasici si frite.