Comentează- Răzvan Cherecheș explică de ce plexiglasul atașat la bănci îi protejează mai puțin pe elevi decât distanța de minimum un metru, cerută și de Organizația Mondială a Sănătății.
- Cercetătorul mai spune că “nu are nicio îndoială” că vor fi focare în școli, iar autoritățile trebuie să fie pregătite pentru a le combate rapid și eficient.
Mai sunt câteva zile până se încheie dezbaterea publică pentru proiectul Ministerului Sănătății privind normele sanitare pentru redeschiderea școlilor.
Reamintim că guvernanții au eliminat distanța obligatorie de minimum un metru între bănci, dacă se va pune plexiglas la fiecare bancă.
Pe de altă parte, măștile rămân obligatorii pentru toți elevii și profesorii atât în clase, cât și afară, dacă este aglomerat.
Răzvan Cherecheș, directorul departamentului de sănătate publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, atrage atenția că purtarea măștilor și păstrarea distanței între elevi vor fi greu de respectat în pauze, dar și că trebuie să ne așteptăm ca din toamnă să fie focare în școli.
Drept urmare, clase și clădiri întregi vor tot fi închise și redeschise după perioade de 14 zile de carantinare.
– În ce măsură băncile dotate cu plexiglas protejează copiii, față de păstrarea distanței de cel puțin un metru?
– Distanțarea fizică este categoric superioară plexiglasului. Plexiglasul nu o să fie cu un metru deasupra copilului. O să fie până la nivelul capului, cel mai probabil, pentru că autoritățile locale le vor comanda pe cele mai ieftine, nu pe cele care să deservească într-adevăr sănătatea publică.
Ca să fie sigur pentru copii, având în vedere că nu știm cât se va păstra distanța de un metru, un plexiglas ar trebui să fie cu o jumătate de metru mai înalt decât capul celui mai înalt elev din clasă.
Când cineva tușește, se creează niște curenți de aer care nu poți anticipa unde ar putea ajunge. De aceea e important să ai plexiglasuri cât mai înalte. Din păcate, Ministerul Sănătății și Institutul de Sănătate Publică n-au venit cu o dimensiune precisă pentru acest plexiglas.
Profesorul Răzvan Cherecheș:
De ce ar trebui respectată distanța de minimum un metru
– Dar distanța de minimum un metru între bănci de ce e importantă?
– Distanța are de-a face cu picăturile pe care “stă“ virusul și care sunt emise prin căile nazale sau prin gură, când vorbim sau strănutăm. Dacă persoana care strănută este la o distanță de cel puțin un metru față de cea mai apropiată, acele picături ajung pe jos, datorită gravitației. Așadar, nu sunt inhalate de cealaltă persoană.
Dacă distanța dintre bănci e mai mică de un metru și plexiglasul nu e suficient de înalt, sunt șanse ca picăturile să ajungă de la un elev la altul sau de la un elev la profesor și invers.
Pauza = călcâiul lui Ahile
– Cum vedeți decizia Ministerului Sănătății ca toți elevii să poarte măști?
– Este o decizie bună, pentru că și copiii din ciclul primar pot transmite virusul. Nivelul de interacțiune este mult mai mare decât în rândul adulților. Stau cu degetele pe față sau își pot trage masca sub nas. Și adulții fac asta, darămite copiii.
Însă problema mai mare la elevii din ciclul primar, și nu doar la ei, o să fie în pauze. Pauzele reprezintă călcâiul lui Ahile, punctul cel mai vulnerabil din procesul școlar în contextul pandemic. În timpul orelor, profesorii îi pot ține pe copii în bănci, îi pot supraveghea mai ușor, dar în pauze, lucrurile vor scăpa de sub control.
Regulamentul publicat de Ministerul Sănătății nu prevede câți profesori la câți copii trebuie să fie supraveghetori. În alte țări, copiii n-au voie să stea în grupuri mai mari de cinci. Dacă sunt peste cinci, profesorul intervine pentru a se păstra distanța.
Copiii trebuie responsabilizați
– Așadar, credeți că purtatul măștii nu va putea fi respectat și în pauze?
– E greu de spus. Ce instrumente are la îndemână un cadru didactic ca să-i convingă pe copii să-și păstreze măștile? Nu poate să-i dea afară din școală. Asta e evident. Cel mai bine este să-i responsabilizezi pe elevi printr-o oră de educație pentru sănătate pe săptămână, în care să se vorbească numai despre COVID. Copiii trebuie să conștientizeze că, dacă se infectează, își pun în pericol părinții și bunicii.
Dar noi, adulții, nu știm să-i responsabilizăm pe copii, ci îi tratăm ca pe obiecte. Elevii sunt primiți și procesați. Trebuie să scăpăm de abordarea în care le spunem copiilor ce să facă și atât. Copiii trebuie să joace de acum un rol participativ.
Părinții nu sunt cadre medicale
– Ce părere aveți despre triajul lăsat în responsabilitatea părinților?
– Este clar un risc. Părinții vor declara ce doresc, fără nicio consecință. Ei nu pot fi trași la răspundere, pentru că nu sunt cadre medicale. Și înainte de COVID erau probleme cu părinții care își trimiteau copiii la școală, deși aveau probleme respiratorii, mucozități sau febră. Pentru mulți dintre părinți este dificil să-i lase acasă, singuri, ei trebuind să meargă la muncă. Așa ne-am trezit cu mai mulți copii gripați.
Rețeaua de medicină școlară trebuia să fie pusă la punct, pentru a evita să punem această responsabilitate doar în cârca părinților.
Mi-e teamă că guvernul va da vina pe școli pentru toate situațiile pe care nu le va gestiona, iar școlile vor da vina pe părinți, pentru că ei și-au dus copiii la școală semnând o declarație pe propria răspundere.
Școlile vor fi închise des
– În ce măsură credeți că vor fi focare în școli?
– Nu am nici cea mai mică îndoială că vor fi focare, atât în școli, cât și în universități. În România, avem transmitere comunitară masivă. Nici nu se compară cu ce aveam în luna martie.
Un copil infectat, care nu respectă măsurile de distanțare și de igienă, poate infecta alți 7-8 colegi. Dar asta nu trebuie să ne împiedice să deschidem școlile.
Pericolul există, dar noi trebuie să găsim metode rapide și eficiente pentru a-i ține în siguranță pe copii și pe părinții lor, cât și pe profesori. Una dintre ele ar fi să testăm copiii și profesorii periodic, o dată la două săptămâni. Din nefericire, noi nu avem o astfel de capacitate de testare.
Așa că, la primele simptome, copilul trebuie trimis imediat acasă. Totodată, trebuie izolată întreaga clasă și profesorul. O să fie închise școlile destul de des. Trebuie să ne așteptăm că vom tot închide și redeschide clase sau chiar școli întregi.
“Indicatorii pe care îi folosește guvernul mi se par ușor bizari”
– Ce părere aveți despre cele trei scenarii anunțate de președintele Iohannis?
– Să avem scenarii diferite în funcție de contextul epidemiologic cred că e cel mai OK. Sigur că cel mai sigur ar fi să stăm cu toții acasă, dar nu putem să blocăm toată societatea, inclusiv educația copiilor, pentru că impactele negative pe viitor ar fi mari.
Indicatorii pe care îi folosește guvernul mi se par ușor bizari. Ar trebui să-i utilizeze pe cei pe care îi folosește Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care reprezintă standardele la nivel european: numărul de infectați la suta de mii de locuitori.
– Va crește numărul de infectări după redeschiderea școlilor?
– Nu am niciun fel de îndoială. Unele dintre autoritățile locale au limitat programul la terase sau obligă cetățenii să poarte măști. Dar nu toate iau astfel de măsuri unde este cazul fiindcă, electoral vorbind, costul este foarte mare. Dacă n-am fi avut alegeri în toamnă, nu cred că deschiderea școlilor ar fi fost susținută de guvernanți.
Primarii nu înțeleg că, dacă nu iau măsuri prompte acum, rata de infectare va continua să crească și riscă să nu mai poată să deschidă școala din cauza numărului mare de infectați din comunitatea lor.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!