COVID-19 poate fi răspândit prin mai multe căi, inclusiv prin picăturile emise atunci când o persoană infectată respiră, vorbește sau tușește, ceea ce face ca virusul să se răspândească mult mai ușor în spații închise decât în aer liber.
În timp ce picăturile mari cad pe pământ pe distanțe scurte, cele minuscule, cunoscute sub numele de aerosoli, pot transporta virusul pe distanțe mai mari de doi metri, iar virusul persistă.
Acum, mai mulți experți au dezvoltat unele modele pentru a explora riscul pe care îl prezintă picăturile mari și aerosolii și pentru a descoperi modalități de diminuare a acestuia. Rezultatele lor sugerează că durează câteva secunde pentru ca particulele expulzate să se răspândească peste doi metri.
„Aveți nevoie de măști, aveți nevoie de distanțare și aveți nevoie de o ventilație bună în încăperi, astfel încât aceste particule să nu se acumuleze într-un spațiu închis și să fie îndepărtate în siguranță”, a spus prof. Pedro Magalhães de Oliveira, expert în mecanica fluidelor la Universitatea din Cambridge și coautor al cercetării.
Scriind în revista Proceedings of the Royal Society A, De Oliveira și colegii săi au raportat felul în care au construit modelele care iau în considerare dimensiunea picăturilor emise de persoanele infectate atunci când vorbesc sau când tușesc, precum și alți factori, inclusiv structura picăturilor și timpul necesar pentru a se așeza pe diferite suprafețe.
De asemenea, echipa a analizat riscul de infecție, luând în considerare încărcătura virală a indivizilor cu COVID-19 și doza estimată necesară pentru a transmite mai departe infecția.
Fără măști de protecție, distanța de 2 metri nu este suficientă
Astfel, echipa a concluzionat că nu este sigur să stai fără mască lângă o persoană infectată care vorbește sau tușește, chiar dacă se află la doi metri de tine, deoarece ambele situații prezintă un risc ridicat de infecție.
Cercetătorii au adăugat că la o oră după ce o persoană infectată a vorbit timp de 30 de secunde, aerosolul total rămas conține mult mai multă masă virală decât după o tuse, ceea ce înseamnă că în spații mici și fără ventilație, acest lucru este suficient pentru a provoca COVID-19.
„Atunci când vine vorba despre transmiterea virusului, vorbirea este o problemă foarte importantă, care trebuie luată în considerare, deoarece produce particule mult mai fine decât tusea, iar aceste particule sau aerosoli pot persista timp de cel puțin o oră în cantități care sunt suficiente pentru a provoca boala”, a spus De Oliveira.
Desigur, în acest caz, infectarea depinde de cantitatea de aerosoli în care o anumită persoană respiră, ceea ce este clar influențată de factori precum purtarea măștii de protecție, nivelul de ventilație, numărul de persoane dintr-o încăpere și distanța dintre acestea.
Au realizat un soft prin care se poate calcula riscul de infecție
Echipa de cercetători și-a folosit munca pentru a dezvolta un calculator online, numit Airborne.cam, pentru ca utilizatorii să își exploreze riscul de a se infecta în interior numai prin particule din aer.
Conform acestuia, o oră petrecută într-un magazin de 250 m pătrați, care se presupune că are o capacitate de 50 de persoane și ventilație corespunzătoare, are ca rezultat o persoană cu aproximativ 8% șase estimate de a se infecta cu COVID-19, presupunând că cinci persoane infectate sunt în magazin și nimeni nu poartă mască.
Dacă ventilația ar fi îmbunătățită, astfel încât aerul să fie reînnoit de cinci ori pe oră, în loc de trei ori, acest risc poate fi redus la sub 2%. Totodată, un rezultat similar poate fi obținut dacă toată lumea poartă măști de protecție cu trei straturi.
Deși riscurile infecției sunt doar estimări teoretice și nu sunt specifice noii variante de coronavirus din Marea Britanie, echipa a spus că instrumentul poate ajuta utilizatorii să exploreze modalități de a rămâne în siguranță în diferite scenarii.
Prof. Catherine Noakes, membru al Grupului Științific Consultativ pentru Situații de Urgență și expert în infecții în aer la Universitatea din Leeds, a salutat apariția acestui studiu, însă a avertizat că rezultatele sale se bazează pe o serie de ipoteze.
Foto: Profimedia