ComenteazăVranceanul Stelica Tafta se afla de noua ani la Roma. “Libertatea” l-a gasit pe cel mai mare santier din Europa, deschis undeva la marginea Romei, muncind alaturi de alti romani plecati sa castige bani frumosi departe de tara. Are 37 de ani, este multumit de viata pe care o are acolo si spune ca cel putin pentru zece ani nici prin cap nu-i trece sa se intoarca acasa.
Stelica Tafta este exemplul cat mai elocvent ca sintagma ”stai stramb si judeca drept” este cat se poate de adevarata. Fara falsa modestie, el recunoaste ca a luat decizia potrivita la momentul potrivit si spune ca nu regreta nici macar o singura secunda faptul ca a ales sa munceasca dincolo de granitele tarii.
„Ceream sa facem ore suplimentare”
Nascut pe frumoasele plaiuri vrancene, chiar in Vrancioaia, Stelica spune ca nu s-a gandit pana la varsta de 25 de ani sa plece din tara. Dar insurat fiind, grijile au fost tot mai mari, iar problemele zilnice parca il copleseau din ce in ce mai mult. ”In Romania munceam doar pentru a supravietui, atat. Traiam de pe o zi pe alta, luam salariul, achitam datoriile pe care le faceam in cursul lunii si la cateva zile, cel mult o saptamana, ramaneam fara bani. Si o luam de la capat”, isi aminteste Stelica de vremurile de dinainte sa-si ia inima in dinti si sa faca marele pas.
Decizia a luat-o in 1997, s-a interesat despre procedurile si actele necesare pentru a sta cat mai mult timp fara probleme pe teritoriul Italiei, si-a luat ramas bun de la familie, rude si prieteni si dus a fost.
Avea doar 26 de ani cand a pus pentru prima oara piciorul in Roma, orasul care avea sa-l primeasca cu bratele deschise si sa-i ofere macar speranta pe care, tot el spune, o pierduse in Romania. A avut noroc, asa cum poate nu au avut multi romani ce au plecat sa isi incerce sansele departe de casa, s-a angajat aproape imediat la o firma care se ocupa cu placari carton rigips. Dupa trei ani si jumatate de munca a reusit sa stranga suficienti bani pentru a o aduce aproape de el si pe sotia sa. ”Din momentul acela mi-a fost mult mai bine; ma mai chinuie dorul de casa si de tara, dar macar suntem impreuna, iar lucrul acesta este foarte important”.
Timpul a trecut, iar anul 2006 l-a gasit pe Stelica membru al unei echipe de muncitori angajati la o firma ce executa diverse lucrari pe cel mai mare santier deschis vreodata in Europa, santier aflat la periferia Romei. ”Majoritatea celor de aici suntem romani, suntem o echipa puternica, suntem uniti. Ne ajutam unul pe celalalt si este minunat, ne simtim aproape ca acasa”.
Se trezesc dimineata devreme, iar cel tarziu la ora 7.00 sunt deja in hainele de lucru. ”Cei de acasa ar avea multe de invatat. Nu ai foarte multe optiuni, muncesti asa cum ti se cere sau esti, fara nici un fel de discutii, concediat. Daca iti faci treaba nu are nimeni nimic cu tine. Esti platit la timp, chiar si orele suplimentare sunt platite, ajungeam uneori sa ne rugam de patron sa ne lase sa muncim peste program. Asta insemna bani, bani adevarati, de care eu si familia mea aveam atata nevoie”, mai spune Stelica.
STELICÅ TAFTÅ
1. Varsta: 35 de ani
2. Stare civila: casatorit
3. Cand a parasit tara: 1997
4. Tara de adoptie: Italia
5. Domiciliul actual: Roma
6. Cand a fost ultima data in Romania: anul acesta, de Paste