Vrea sa strabata tara cu elicopterul pe care si-l construieste in gradina

Un bucurestean lucreaza de doi ani ca sa-si construiasca propriul elicopter, chiar in gradina din spatele casei. El spune ca vrea sa decoleze anul viitor si ca, dupa ce a zburat o data, viteza la sol nu-i mai ofera nici o satisfactie.
Placerea de a suda, insuruba si lucra cu fiare este aproape totul pentru Dragos Dutu, in varsta de 35 de ani. Specializat la facultate in repararea si constructia de buldozere, el a preferat o cariera de pilot de raliu.
Masina personala si-a transformat-o intr-un bolid, fara ajutorul unor firme specializate. A avut si trei accidente, dar nici unul nu l-a convins sa renunte la viteza. Pana intr-o duminica, in urma cu cinci ani. Atunci a intalnit un barbat innebunit dupa motoare, la fel ca el. Numai ca acesta era mort dupa aparate mici de zbor. Prin intermediul lui a pus piciorul intr-un elicopter adevarat, iar senzatiile, marturiseste Dragos, au fost unice.
Ca si cand s-ar fi indragostit, bucuresteanul nu si-a mai putut scoate din cap dorinta de a zbura din nou cu elicopterul. Pentru ca nu avea zeci de mii de dolari ca sa-si cumpere unul nou, a decis sa caute prin garajele unor bogatani. Si a gasit. O vechitura, ce a luat-o gratis. L-a desfacut piesa cu piesa, iar dupa sase luni vechiul aparat arata ca o bijuterie.
Primele teste le-a facut pe un camp, in zona Pantelimon si, la scurt timp dupa pornirea motorului, a reusit sa se ridice in aer. Singura problema a fost ca directia aparatului nu era reglata, iar elicopterul zbura amenintator de colo-colo. Dupa trei zile de incercari, elicopterul s-a prabusit, lovindu-se violent cu fata de sol. Palele elicei s-au facut bucati si numai un noroc a facut ca acestea sa nu-l omoare pe temerar. „In Romania, nu poti zbura cum te taie capul. Eu am incercat sa ma ridic de la pamant doar atat cat sa pot verifica daca raspunde la comenzi sau nu. Am fost atat de suparat ca m-am prabusit, incat l-am adus acasa si in doua zile l-am facut bucati cu autogenul. Am mai avut un prieten ce a incercat sa-si faca si el elicopter, dar a ajuns tot cu autogenul in mana, pentru ca numai asa te poti descarca”, ne-a spus Dragos.
Nu e de mirare ca pe constructorul amator l-au lasat rabdarile. Un elicopter de genul celui reconditionat este format din aproape zece mii de piese.
Dupa aproximativ doua luni in care pasiunea pentru elicoptere parea data uitarii, si-a pus in cap sa nu mai cheltuiasca atat de multi bani si a construit un elicopter in miniatura. A reusit, iar bucuria a fost imensa.
Invatand mult din cele doua experiente, acum doi ani a decis sa cumpere materiale si sa-si faca propriul elicopter, dupa un model consacrat, cunoscut drept „elicopterul-albinuta”. „Dupa ce mi-au reusit zborurile cu elicopterul mic, am decis sa fac unul de doua persoane, de la cap la coada, singur. Am facut multe sacrificii pana am reusit sa-i fac structura (echivalentul sasiului la masina) pentru ca materialele sunt extrem de scumpe. Totul este din otel inalt aliat. Am reusit sa cumpar si sa montez si un motor Lycoming, folosit la acest tip de aparate. Palele si comenzile le-am facut tot cu mana mea. Aparatura de bord o am, iar acum tocmai am comandat parbrizul. Numai acesta costa 400 $, pentru ca este facut din oroglas, un material greu casabil. Eu l-as termina de facut in doua luni, dar trebuie multi bani”, ne-a mai spus Dragos.
Cat despre vecini, acestia ne-au spus doar ca „din cand in cand, din curtea lui vine un sunet asurzitor, de nu poti sta in casa. Tot ce stim despre el e ca se pricepe la motoare”. Numai sotia e la curent cu stadiul operatiunilor. Ea il intelege si il lasa in pace sa stea cu orele printre piese.
Dragos spera ca va termina aparatul anul viitor si ca va obtine si permisul de pilot. Apoi, sa omologheze masinaria. „E un elicopter ce poate fi pilotat de doua persoane, deci va putea fi folosit si ca aparat-scoala. Ca sa pilotezi un elicopter trebuie sa fii un om cu un caracter extraordinar, pentru ca, daca te pierzi o fractiune de secunda, poti muri sau, si mai rau, sa ii omori pe altii. As vrea sa strabat tara in lung si in lat. Daca as avea mai multi bani l-as termina in doua luni, dar tot ce pun pe el scot din buzunar”, a adaugat bucuresteanul, un optimist incurabil.

Urmărește-ne pe Google News