Vremea capricioasă a scurtat perioadele de cules. Spre exemplu, după cum ne-au spus apicultori din zona Bucureştiului, perioada de înflorire a salcâmului a ţinut foarte puţin, adică 6-7 zile, în timp ce, în mod normal, inflorescenţa ar fi trebuit să dureze în jur de două săptămâni. Nici la tei nu a fost mai bine.
“Pentru tei, este necesară o temperatură ridicată (peste 30 de grade Celsius), însă o atmosferă cu umiditate constantă, fără ploi şi fără vânt. Altfel, dacă e arşiţă uscată (fără umiditate), floarea se usucă. Dacă sunt ploi, toxicitatea polenului de tei determină fenomenul de «intoxicaţie a albinei»”, ne-a declarat apicultorul Ştefan Marin.
Dar preţul mierii nu va creşte, spun specialiştii. Noroc cu rapiţa, care s-a cules prima şi care e din belşug pe piaţă.
Nu e compromisă toată producţia
În unele zone din ţară, cum ar fi Mehedinţi, de pildă, crescătorii de albine spun că au avut producţie bună la mierea de salcâm. Oricum, mai sunt şanse de mari cantităţi de miere şi la culesul de floarea-soarelui.
Feriţi-vă de falsuri
Pentru falsificatorii de miere, vremea rea nu-i un impediment. Din păcate, pe piaţă se vinde miere care n-a trecut niciodată prin trompa albinei. Mierea se falsifică, în special, prin metoda zahărului invertit. Apicultorul Ştefan Marin vă dă câteva indicii pentru a depista mierea falsificată:
- Mierea falsă nu se cristalizează (doar mierea naturală formează granule).
- Dintr-o miere naturală nu poţi elimina, în totalitate, impurităţile (urme de polen, resturi de lăptişor de matcă, resturi de ceară, chiar şi picioruşe rupte). La o miere naturală, transparenţa nu va fi niciodată perfectă.
- Mierea autentică nu se dizolvă imediat dacă este pusă într-un pahar cu apă. Ea se va duce prima dată la fundul paharului. Dacă mierea este falsificată, se va dizolva imediat şi nu se va depune.