Cea mai bună dovadă în acest sens este declaraţia şefului diplomaţiei sârbe făcută la Belgrad la întâlnirea cu deputatul PDL William Brînză, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.
”Dacă Traian Băsescu ar candida şi la noi, în Serbia, l-am alege preşedinte! Nu numai datorită voturilor românilor, dar şi ale sârbilor. Preşedintele Băsescu e foarte iubit în ţara noastră”.
Totodată, în cadrul întâlniriii cu oficialul sârb s-au discutat probleme deosebit de importante pentru comunitatea de români din ţara vecină, aproximativ 350.000 de suflete, masată în special în zona Văii Timocului. În baza unor protocoale de reciprocitate ce ar urma să fie stabilite la nivel diplomatic, deputatul Brînză a cerut părţii sârbe ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, românilor din valea Timocului să le fie recunoscută Biserica Ortodoxă şi să aibă şcoli în limba română. ”În România, noi am oferit totul comunităţii sârbe. Noi nu vrem mai mult decât am dat. Dorim recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române pe tot teritoriul Serbiei. Românii au dreptul la libertate religioasă. Nu este o problemă politică, dar intenţionăm ca, prin aceste discuţii la nivel înalt, să pregătim cumva întâlnirea dintre patriarhii celor două ţări, înalţi prelaţi care vor avea un cuvânt greu de spus în luarea unei decizii. Vrem şi învăţământ în limba română, reglementat prin lege, nu ore de limbă română în şcolile sârbeşti. E vorba de un acord bazat pe reciprocitate. Acolo unde va fi nevoie, lăcaşurile de învăţământ vor fi construite cu bani primiţi din sponsorizări de la firmele româneşti care derulează afaceri în Serbia. Toate operaţiunile se vor derula însă numai prin Amabasada României. Sunt încrezător, întâlnirea a fost un succes”, a declarat, democrat-liberalul Brînză la finele întrevederii cu ministrul sârb de externe.
În cele câteva ore petrecute pe tărâm sârbesc, deputatul PDL William Brînză, preşedintele Diaspora, şi trei dintre membrii comisiei pe care o conduce – Alina Ştefania Gorghiu (PNL), Cristina Dumitrache (PSD) şi Dan Horea Uidoreanu(PNL) – s-au întâlnit şi cu Slavica Dukic Dejanovic, preşedintele Parlamentului Republicii Serbia, dar şi cu Daniel Banu, ambasadorul României la Belgrad. Oficialii au ajuns şi la concluzia că înfiinţarea unor noi consulate româneşti pe teritoriul Serbiei ar fi un lucru benefic pentru comunitatea de români. Legat de subiectul care face referire la recunoaşterea Bisericii, deputatul Uidoreanu a adăugat că anumite biserici româneşti existente pe teritoriul Serbiei ar trebui retrocedate comunităţilor de români. La rândul său, ambasadorul Banu a punctat:”Dorim să obţinem drepturile elementare ale românilor, conform legilor din Serbia dar şi al celor europene. E un proces care se va derula în etape, nu se pot întâmpla toate peste noapte. Partea sârbă e deschisă la dialog, iar Ambasada României le va semnala toate problemele”.
Aceasta a fost prima vizită oficială în Republica Serbia a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din camera deputaţilor.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro