2 comentariiDatele GPS au dezvăluit că vulturii pătați nu numai că au făcut ocoluri mari după începutul invaziei ruse pentru a evita Ucraina, dar au redus și opririle pentru odihnă sau chiar au evitat complet să le facă.
Rezultatul, afirmă echipa de cercetători, este că răpitoarele vulnerabile au avut nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la locurile lor de reproducere și au consumat mai multă energie.
„Este ca și cum ar fi să alergi un maraton, dar nu ai avut pauze de apă. Și la sfârșit, cineva vă cere să alergați încă 10 kilometri”, a explicat Charlie Russell coautor al studiului.
Cercetătorii au avertizat că situația ar putea întârzia reproducerea, deoarece vulturii ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a se recupera și ar putea afecta șansele de supraviețuire ale puilor.
Russell și colegii lui au analizat rutele de migrație parcurse de 19 vulturi pătați mai mari în timp ce zburau prin Ucraina către zonele de reproducere din sudul Belarusului, în martie și aprilie 2022, la doar câteva săptămâni de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Cercetătorii au comparat aceste căi cu 65 de migrații înregistrate la 20 de păsări în perioada 2018-2021.
Descoperirile sugerează că vulturii au parcurs în medie 85 de kilometri în plus după invazie. Iar un exemplar a adăugat încă 250 de kilometri la traseul său.
Călătoria a durat, în medie, cu 55 de ore mai mult de la începutul conflictului, iar masculii s-au dovedit a avea o viteză de zbor mai mică decât înainte de începerea conflictului.
În timp ce 90% dintre vulturi au făcut „escale” în Ucraina înainte de conflict, doar 32% au făcut acest lucru după invazie, unele locuri fiind evitate cu totul.
Echipa a spus că cele mai mari abateri de la o cale directă au avut loc acolo unde activitatea militară a fost mai intensă.
În acest moment, nu putem face multe, dar este important să înțelegem stresul asupra acestor populații, astfel încât, într-un scenariu post-conflict, să putem să susținem populații mai mari de vulturi pătați să se recupereze, dar și ecosistemele în ansamblu.
Charlie Russell:
Dr. Josh Milburn, un filozof la Universitatea Loughborough ale cărui cercetări explorează întrebări etice despre animale și război, a spus că „studiul a extins ceea ce se știe deja despre efectele negative ale conflictului asupra animalelor sălbatice domestice și captive din Ucraina”.
„Concluziile acestui studiu reflectă ceea ce știm din cercetările anterioare, concentrate pe alte zone de luptă. Războiul are un impact covârșitor negativ asupra animalelor sălbatice, atât în ceea ce privește obiectivele de conservare, cât și în ceea ce privește suferința individuală”, a conchis Milburn.
Foto cu caracter ilustrativ: Shutterstock