Armata Rusiei a avut dificultăți majore la începutul invaziei din Ucraina, a înregistrat mii de victime și a pierdut aproximativ un sfert din echipamentul militar desfășurat, a declarat, în aprilie, un înalt oficial al Pentagonului. Dezertările și insubordonarea soldaților, a trupelor Ministerului de Interne și ai Gărzii Naționale au agravat problema.

Dezertările în număr atât de mare pun autoritățile ruse în dificultate și din alt punct de vedere, spun experții în apărare: trebuie să găsească un mod de a-i pedepsi pe cei care refuză să se supună ordinelor fără a atrage mai multă atenție asupra problemei.

Până acum, sancțiunile s-au limitat în mare parte la concedieri oficiale din serviciu. Deoarece Rusia nu a declarat război Ucrainei, există, de asemenea, puține temeiuri legale pentru acuzațiile penale împotriva celor care refuză să servească în străinătate, potrivit unui avocat și fost asistent al procurorului militar care apără soldații concediați pentru insubordonare.

„Atât de mulți oameni nu vor să lupte”, a spus Mikhail Benyash, un avocat rus care reprezintă membri ai Gărzii Naționale, o forță militară internă responsabilă de gestionarea protestelor din Rusia.

Potrivit documentelor Gărzii Naționale, Benyash îi reprezintă pe soldații care fac apel după ce au fost concediați pentru că au refuzat ordinul de a merge în Ucraina în februarie. Membrii Gărzii au fost trimiși în Ucraina pentru a patrula străzile și a suprima disidența în zonele ocupate.

Autoritățile ruse au refuzat să răspundă solicitărilor Wall Street Journal pentru a comenta situația.

„Niciunul dintre noi nu a vrut războiul”

Soldatul rus Albert Sakhibgareev, în vârstă de 24 de ani, a primit ordin să meargă în regiunea Belgorod din Rusia pe 8 februarie, pentru exerciții militare. După ce președintele Vladimir Putin a ținut discursul său din 21 februarie în care a respins dreptul Ucrainei de a exista ca stat, Sakhibgareev a spus că majorității celor de la baza sa li s-au confiscat telefoanele și li s-a spus să poarte veste antiglonț. Au descărcat proiectile și muniții din camioanele din epoca sovietică, dar nu știau ce avea să urmeze.

El a fost trezit de focul de artilerie în zorii zilei de 24 februarie. Două obuze au aterizat la doi kilometri lui de tabara lui aflată pe partea rusă a graniței cu Ucraina. Elicoptere militare și alte avioane au zburat deasupra taberei, părând să se îndrepte spre luptă. Sakhibgareev a spus că a aflat ce se întâmplă doar după ce a intrat pe ascuns pe Telegram: „Rusia invadează Ucraina”. S-a speriat, a fugit de la baza armatei și s-a ascuns.

„Niciunul dintre noi nu a vrut acest război”, afirmă Sakhibgareev. Mama lui, Galina Sakhibgareeva, a spus că fiul ei s-a înrolat din patriotism și pentru că există puține alte oportunități de carieră în micul lor oraș din regiunea Ufa din Rusia, situat la peste 1.000 de kilometri est de Moscova.

O carieră militară a fost o șansă de a se realiza în viață. „Am crescut un fiu înalt și atletic și l-am dat pentru apărarea țării”, a spus ea.

Avocat: Peste o mie de cazuri, doar într-o lună

Avocatul Benyash a spus că la câteva zile după publicarea unei postări, pe 24 martie, despre militarii din Garda Națională pe care îi reprezintă în instanță, alți peste 1.000 de soldați și angajați ai Ministerului de Interne, care supraveghează poliția în Rusia, au solicitat asistență juridică. Mulți au sfidat ordinele de a intra în Ucraina pentru a lupta sau pentru a suprima protestele în orașele ocupate de forțele ruse.

Pe 17 martie, grupul rus pentru drepturile omului Agora a lansat un canal Telegram unde soldații și rudele lor puteau solicita asistență juridică pentru a refuza ordinele. Pavel Chikov, directorul grupului, a declarat că 721 de membri ai armatei și ai forțelor de securitate au răspuns în următoarele 10 zile.

Un decret militar din 4 martie semnat de un comandant de bază rusă a dispus concedierea a câteva sute de militari care au refuzat ordinele în timpul serviciului în apropierea frontierei cu Ucraina, potrivit unei copii a documentului obținută de Wall Street Journal. Nu este clar dacă foștii soldați s-au confruntat cu alte sancțiuni.

Un alt document, semnat de un judecător de la o instanță militară din orașul Nalcik și datat 25 mai, a respins un recurs formulat de 115 membri ai Gărzii Naționale a Rusiei, care au fost revocați din serviciu pentru refuzul de a intra în Ucraina la sfârșitul lunii februarie – începutul lunii martie.

Legea prevede pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru membrii armatei care abandonează îndatoririle. Dezertorii pot fi scutiți de acuzații penale dacă pot dovedi că au acționat sub o presiune imensă sau au avut probleme personale care i-au determinat să fugă. Soldații au, de asemenea, dreptul de a refuza ordinele pe care le consideră ilegale.

Pedeapsa pentru refuzul respectării comenzilor în ceea ce Putin numește o „operație militară specială” în Ucraina s-a limitat până acum la concedierea soldaților fără a plăti salariile sau prin privarea de planuri speciale de credite ipotecare și alte beneficii de serviciu, a spus Pavel Luzin, un expert în domeniul apărării din Moscova.

„Dacă exagerează cu pedepsele în aceste cazuri, guvernul va amplifica amploarea dezertării, care este mică în termeni procentuali, dar va continua să crească”, a spus el.

Un mesaj ștampilat pe legitimația militară a unui soldat rus eliberat decreta: „Supus la trădare, înșelăciune și necinste. A refuzat să participe la operațiunea militară specială”, potrivit unei fotografii publicate luna trecută de avocatul soldaților, Maksim Grebenyuk.

„Dacă nu mergi, vei petrece 15 ani în închisoare”

Transcrierile a două fișiere audio despre care se afirmă că au înregistrate de soldați și publicate pe 22 aprilie de postul independent rus Mediazona redau cazurile unor militari care au refuzat ordinele.

„Nu poți să nu mergi”, a spus un comandant al bazei într-o înregistrare audio. „Dacă nu mergi acolo, vei petrece 15 ani în închisoare”.

Soldatul a spus că a vorbit cu avocați care au spus că nu riscă închisoarea pentru că a refuzat să lupte în Ucraina. „Aduceți-vă avocații aici”, a răspuns comandantul. „Vom vorbi cu ei.”

Agențiile de informații occidentale spun că există dovezi ample de haos și dezordine în rândul forțelor ruse din Ucraina.

Un înalt oficial al apărării din SUA a declarat reporterilor, luna trecută, că Statele Unite au văzut relatări despre trupe rusești și despre „ofițeri de grad mediu, de la diferite niveluri, chiar până la nivel de batalion”, care refuză să se supună ordinelor de a înainta în ofensiva din Donbas.

Și în războiul din Cecenia, din 1994 până în 1996, mii de soldați ruși au dezertat după ce au fost trimiși să lupte în munții din Caucaz, adesea după doar o lună de pregătire, au spus experții militari. Ulterior, Moscova a impus pedepse mai severe pentru dezertare, inclusiv pedeapsa maximă de 10 ani de închisoare.

Vladimir Putin a făcut din modernizarea armatei o prioritate după ce invazia țării în Georgia în 2008 a scos la iveală deficiențele de dotare și instruire.

Reprimarea celor care vorbesc despre dezertări

Salariile mici, corupția și nemulțumirea noilor recruți continuă să submineze moralul armatei ruse, potrivit unui raport din aprilie al Organizated Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), o rețea internațională de jurnaliști de investigație.

Avocații care apără dezertorii ruși, precum și jurnaliștii care relatează cazurile, sunt în pericol. Pe 13 aprilie, avocatul Benyash a fost acuzat de „discreditarea forțelor armate ale Rusiei” pentru declarațiile pe care le-a făcut într-un videoclip pe YouTube publicat în primele zile de război. Cazul penal a fost însă închis.

În aceeași zi în care a Benyash a fost pus sub acuzare, Mikhail Afanasyev, un jurnalist care publicase un articol despre 11 membri ai Gărzii Naționale din regiunea Khakassia, din Siberia, care au refuzat ordinul de a intra în Ucraina, a fost arestat. El a fost acuzat că a răspândit „știri false” despre armata rusă.

„Toată viața mea am luptat pentru dreptul meu de a fi jurnalist și de a spune adevărul”, a spus el înainte de arestare. Acum, riscă 10 ani de închisoare.

Între riscul unui dosar penal și cel de a muri pe front

În cele din urmă, procurorii militari l-au contactat prin telefon pe soldatul Sakhibgareev și l-au convins să revină în armată. I-au permis transferul la o altă bază, una departe de linia frontului.

Sakhibgareev se confrunta cu acuzații penale mai grave dacă alegea să rămână departe de armată, a spus avocatul său, Almaz Nabiev. Autoritățile așteaptă acum rezultatele examenului medical și ar putea să-l declare inapt pentru serviciu sau să decidă să depună acuzații pentru dezertare.

Benyash a spus că mulți soldați care refuză ordinul de a merge în Ucraina consideră că mai bine riști un dosar penal decât propria viață, pe front.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News