Alegerea lui Rosenkranz vine în urma succesului istoric al Partidului Libertății din Austria (FPÖ) la alegerile legislative de la sfârșitul lunii septembrie. Deși a câștigat cu o majoritate relativ restrânsă, voturile primite de la propriul partid și de la conservatorii din ÖVP i-au asigurat poziția de președinte. Cancelarul demisionar, Karl Nehammer, a subliniat că este o practică obișnuită și tradițională ca postul de președinte să fie atribuit partidului câștigător.
Cu toate acestea, mai mulți parlamentari europeni au ales să își exprime nemulțumirea, menționând că au votat împotriva lui Rosenkranz din convingeri antifasciste. Aceștia l-au criticat pe noul președinte pentru legăturile sale cu un partid din ce în ce mai apropiat de ideologiile identitare și eurosceptice, semnalând astfel o distanțare de valorile democratice și europene.
Funcția de președinte al Parlamentului este una dintre cele mai înalte poziții din Republica Austriacă, având rolul de a-l înlocui pe șeful statului în cazul în care acesta părăsește funcția.
În plus, președintele conduce și Fondul național pentru victimele nazismului, un rol extrem de sensibil în contextul istoriei recente a țării. Rosenkranz a promis, în discursul său de învestire, că va continua eforturile de combatere a antisemitismului, în ciuda acuzațiilor la adresa sa.
Comunitatea evreiască din Austria, care a refuzat în mod constant să colaboreze cu FPÖ, a avertizat că ar putea boicota evenimentele de comemorare din cauza prezenței lui Rosenkranz.
Rosenkranz, avocat de profesie și fost candidat la președinția Austriei, este membru al organizației Burschenschaft „Libertas” din 1981, o asociație de extremă dreapta care a introdus, în 1878, un paragraf arian interzicând integrarea evreilor.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mulți membri ai acestei organizații au colaborat cu regimul nazist. Rosenkranz a reacționat recent, subliniind că acel paragraf a fost abolit de mult și că astfel de acuzații se bazează pe informații „dezgropate de pe internet”.