Cuprins:
Când jucătoarea chineză de tenis Peng Shuai l-a acuzat pe fostul vicepremier al țării, Zhang Gaoli, că a forțat-o să întrețină relații sexuale, Beijingul a reacționat în stilul clasic, apelând la cenzură.
Acum, la două săptămâni de la primele acuzații, China se confruntă însă cu o furtună de acuzații venite din lumea tenisului și chiar din partea WTA, organizația reprezentativă a jucătoarelor profesioniste de tenis.
Peng, în vârstă de 35 de ani, a dispărut pur și simplu din viața publică imediat după acuzațiile formulate împotriva lui Zhang Gaoli.
A dispărut și mesajul postat de ea pe o rețea socială, iar cenzorii chinezi au șters numele sportivei și orice referire la ea din mesajele postate pe Internetul din China.
Dar campania de cenzură nu a funcționat în afara țării, iar în ultimele zile, WTA și mai multe vedete ale sportului, inclusiv Serena Williams sau Novak Djokovic, au vorbit public pentru a o susține pe Peng și pentru a cere socoteală Beijingului.
Îngrijorarea a crescut după ce presa de stat din China a publicat un mesaj, atribuit lui Peng, în care aceasta își retracta acuzațiile la adresa fostului vicepremier și susținea că „totul este în regulă”.
Într-un interviu pentru CNN însă, șeful WTA Steve Simon nu s-a declarat mulțumit și a apreciat că mesajul lui Peng pare înscenat. El a avertizat de asemenea că asociația este gata să întrerupă relațiile cu China, dacă siguranța lui Peng nu este asigurată, iar acuzațiile formulate de ea nu vor fi investigate.
Întreruperea relațiilor cu China ar însemna anularea turneelor programate în țara asiatică, ceea ce, a estimat Simon, ar aduce pierderi de sute de milioane de dolari.
Șeful WTA a subliniat însă că problema ridicată de Peng este mai importantă decât partea financiară a sportului. „Femeile trebuie respectate și nu cenzurate”, a declarat Simon.
O problemă pentru China
Important este că scandalul s-a extins deja dincolo de lumea tenisului feminin. Vedete ale tenisului masculin sau ale fotbalului – precum Gerard Pique – au contribuit la viralizarea haștagului #WhereIsPengShuai (#UndeEstePengShuai).
Ținând cont că Jocurile Olimpice de Iarnă găzduite anul acesta de China încep în aproximativ trei luni, analiștii spun că scandalul s-ar putea transforma într-o confruntare fără precedent între lumea sportului și Beijing.
„Fanii sportului din întreaga lume vor fi atenți la acest caz. Este un dezastru iminent pentru guvernul chinez. Cu fiecare zi în care ne apropiem mai mult de Jocurile Olimpice, dezastrul este mai mare și mai mare”, a observat pentru CNN William Nee, de la ONG-ul Chinese Human Rights Defenders (CHRD).
Deja, Jocurile Olimpice programate să înceapă în februarie erau criticate de mulți activiști pentru drepturile omului, care acuză persecuția minorității uigure din Xinjiang, dar și situația din Hong Kong și Tibet. Scandalul izbucnit în cazul lui Peng ar putea amplifica aceste critici.
Deocamdată, Comitetul Olimpic Internațional (IOC) a preferat să nu facă comentarii publice și a sugerat folosirea „diplomației discrete” pentru soluționarea cazului, potrivit Reuters.
Poziția clasică a IOC în astfel de controverse este că sportul este separat de politica țărilor gazdă și că lumea trebuie să se concentreze pe atleți și pe evenimentele sportive. Dar în China, ca în multe alte țări de altfel, scrie New York Times, sportul și politica sunt în mod evident amestecate.
Curajul WTA
Oricum, răspunsul WTA a fost mai puternic decât al altor organizații sau țări care s-au trezit într-o confruntare cu Beijingul.
În cele mai multe cazuri, criticii Chinei preferau să facă pași înapoi, pentru a nu pierde câștigurile financiare obținute pe vasta piață chineză.
În 2019, spre exemplu, NBA-ul american a făcut tot posibilul pentru a îmbuna guvernul chinez, după ce Daryl Morey, managerul echipei Houston Rockets, și-a exprimat spijinul pentru manifestanții pro-democrație din Hong Kong, supărâng Beijingul care a anulat mai multe meciuri de baschet din China.
Este neclar deocamdată ce va face guvernul chinez în continuare, dacă corul de critici va crește în intensitate.
Deocamdată însă, scrie New York Times, pare că Beijingul așteaptă pur și simplu ca scandalul să se stingă de la sine.
Situația lui Peng nu este singulară în China
Cazul lui Peng a adus prima acuzație de hărțuire sexuală împotriva unui lider important al conducerii Partidului Comunist din China. În același timp, a revelat încrederea totală a autorităților în strategia clasică de cenzurare a criticilor, inclusiv cele ale femeilor care au reclamat abuzuri sexuale.
Dar activiștii chinezi spun că situația lui Peng nu este singulară.
„Cu siguranță nu este prima care a fost forțată să păstreze tăcerea și care a dispărut”, a declarat pentru New York Times Lu Pin, o activistă care a fondat forumul online „Voci Feministe, acum interzis în China.
„Genul acesta de confruntare nu este deloc neobișnuit în China. Autoritățile au prea multă putere și nimeni nu le poate trage la răspundere”, a spus ea.
Ce a adus cazul lui Peng în atenția comunității internaționale a fost statutul ei de vedetă a sportului.
Pe măsură ce a urcat în clasamentul tenismenelor profesioniste, ea a ajuns să fie folosită de guvernul chinez ca o sportivă model. „Este un suflu nou în tenisul feminin”, scria în 2013 Cotidianul Poporului, portavocea Partidului Comunist. „Ea va fi mereu prințeza noastră din China”, asigurau ziariștii de partid.
Laudele erau aduse la puțin timp după ce Peng și partenera ei de la dublu, Hsieh Su-wei, câștigaseră finala de la Wimbledon. Perechea a câștigat ulterior și finala la dublu de la Roland Garros, din 2014, iar în același an, Peng a ajuns în semifinale la single, la U.S. Open.
Totul s-a prăbușit pe 2 noiembrie.
Într-un mesaj postat pe Weibo, Sportiva a descris o relație cu Zhang, un fost guvernator provincial care a fost unul dintre cei șapte membri ai Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, între 2012 și 2017.
După ce acesta a părăsit conducerea partidului, acesta a invitat-o în casa lui, pentru o partidă de tenis alături de soția lui, și a violat-o, a scris Peng. Sportiva a explicat că s-a simțit neajutorată, în fața unui om atât de puternic. Ea a admis că nu poate oferi dovezi.
Acuzațiile au avut un efect puternic într-o societate în care femeile sunt deseori nedreptățite. Spre deosebire de lumea occidentală, mișcarea #MeToo nu a prins în China, în condițiile în care femeile care au ieșit public pentru a reclama diverse nedreptăți au fost cenzurate.
Postarea a dispărut în câteva minute, dar a fost preluată și a continuat să circule o vreme pe Internetul chinez, înainte de a fi complet îndepărtată de cenzori.
Presa de stat nu a scris nimic despre acuzațiile lui Peng, iar un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a evitat întrebările reporterilor.