2 comentariiÎncepând din 1949, când guvernul învins al Republicii Chineze a fugit în Taiwan, după ce a pierdut războiul civil în fața comuniștilor lui Mao Zedong, niciun lider taiwanez în funcție nu a mai mers într-o vizită în China.
Ma, președinte din 2008 până în 2016, a devenit anul trecut primul fost lider taiwanez care a vizitat China, iar acum se află la a doua sa călătorie în această țară, într-un moment în care tensiunea militară mocnește de-a lungul strâmtorii.
Ma s-a întâlnit cu Xi și de această dată, după ce s-a văzut pentru prima dată cu Xi în Singapore la sfârșitul anului 2015, pentru un summit istoric desfășurat cu puțin timp înainte ca actuala președintă a Taiwanului, Tsai Ing-wen, să câștige alegerile.
Întâlnindu-se cu Ma în Marea Sală a Poporului din Beijing, unde liderii străini poartă în mod normal discuții cu înalții oficiali chinezi, Xi a declarat că oamenii de pe ambele părți ale strâmtorii sunt chinezi.
„Interferențele externe nu pot opri tendința istorică de reunificare a țării și a familiei”, a spus Xi, conform presei taiwaneze.
Xi nu a detaliat, dar în limbajul diplomatic chinez, referirea la interferența externă asupra Taiwanului vizează în general sprijinul pe care Taipeiul îl primește din partea țărilor occidentale precum Statele Unite, în special vânzările de arme care înfurie Beijingul.
Oamenii de pe ambele părți ale strâmtorii sunt chinezi, a insistat Xi.
„Nu există nicio ranchiună care să nu poată fi rezolvată, nicio problemă care să nu poată fi discutată și nicio forță care să ne poată despărți”, a adăugat el.
China nu a renunțat niciodată la utilizarea forței pentru a aduce sub controlul său Taiwanul, guvernat democratic, și a intensificat presiunile militare și politice pentru a-și afirma pretențiile de suveranitate.
Un război ar fi „insuportabil pentru poporul chinez”
Ma i-a spus lui Xi că tensiunile au provocat neliniște în rândul multor taiwanezi.
„Dacă va exista un război între cele două părți, acest lucru va fi insuportabil pentru poporul chinez”, a spus Ma, folosind un termen care se referă la oamenii care sunt chinezi din punct de vedere etnic mai degrabă decât la naționalitatea lor.
„Chinezii de pe ambele părți ale strâmtorii au absolut suficientă înțelepciune pentru a gestiona toate disputele în mod pașnic și a evita să se îndrepte spre un conflict”, a precizat Ma.
Ca răspuns la întâlnirea dintre cei doi, Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan, care elaborează politica față de Beijing, a afirmat că regretă profund faptul că Ma nu a transmis în mod public insistența poporului taiwanez de a apăra suveranitatea și sistemul democratic al Republicii Chineze, așa cum se numește oficial Taiwanul.
Beijingul ar trebui să înceteze să mai intimideze Taiwanul și să își rezolve diferendele cu Taipeiul printr-un dialog rațional și plin de respect, a adăugat Consiliul.
„Domnul Ma Ying-jeou”
Xi a vorbit despre Ma folosind sintagma „domnul Ma Ying-jeou”, evitând să evoce faptul ca acesta a fost președinte, având în vedere că cele două guverne nu se recunosc oficial unul pe celălalt. Ma a preferat să îl invoce pe Xi referindu-se la funcția acestuia din Partidului Comunist, aceea de secretar general.
Tsai și guvernul său resping pretențiile teritoriale ale Chinei, afirmând că doar poporul insulei își poate decide viitorul.
Beijingul spune că va discuta cu Tsai doar dacă aceasta acceptă faptul că ambele părți ale strâmtorii fac parte dintr-o „singură Chină”, ceea ce președinta Taiwanului a refuzat să facă.
Xi a făcut rareori remarci publice despre Taiwan în ultimele luni.
Vorbindu-i președintelui american Joe Biden la începutul lunii aprilie, Xi a îndemnat Washingtonul să traducă „angajamentul lui Biden de a nu susține «independența Taiwanului»” în acțiuni concrete.
De asemenea, Xi nu a comentat public alegerile prezidențiale din Taiwan din ianuarie, câștigate de actualul vicepreședinte Lai Ching-te, considerat de Beijing un separatist periculos și care își va prelua funcția pe 20 mai.
Ma rămâne un membru de rang înalt al principalului partid de opoziție din Taiwan, Kuomintang (KMT), care în ianuarie a pierdut alegerile prezidențiale pentru a treia oară consecutiv, dar nu are o poziție oficială în cadrul partidului.
KMT pledează pentru legături strânse cu China și pentru dialog, dar neagă cu tărie că ar fi pro-Beijing.
Foto: Profimedia Images