ComenteazăCuprins:
Ultima dată când s-au întâlnit față în față, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin au anunțat triumfător sosirea unei „noi ere” în relațiile internaționale.
Pe fondul unui boicot diplomatic occidental al Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing și al unei crize iminente în Ucraina, cei doi autocrați și-au împărtășit viziunea despre noua ordine mondială, una mai bine adaptată intereselor națiunilor lor.
Într-o declarație comună, ei au anunțat o prietenie „fără limite” și și-au prezentat în detaliu nemulțumirile comune față de Statele Unite și aliații lor.
Xi și Putin se întâlnesc din nou joi, 200 de zile mai târziu, alături de liderii Indiei, Pakistanului, Turciei, Iranului şi altor ţări, la un summit regional în orașul Samarkand, din sud-estul Uzbekistanului, aflat pe vechiul Drum al Mătăsii.
De la ultima întâlnire s-au schimbat multe, și nu neapărat în moduri pe care China sau Rusia le-ar fi putut prezice, observă CNN.
La trei săptămâni după ce s-a întâlnit cu Xi la Beijing – și la doar câteva zile după încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă, Putin a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei.
El se aștepta la o victorie rapidă, dar după șapte luni, Rusia este departe de a câștiga. Forțele sale sunt epuizate, demoralizate și fug din teritoriile pe care le-au ocupat câteva luni, cum ar fi Harkov. Iar acest lucru neliniștește China.
După ce s-a apropiat tot mai mult de Moscova sub conducerea lui Xi, Beijingul are o miză directă în rezultatul războiului. Eventuala înfrângere a Rusiei va întări Occidentul și va influența probabil rivalitatea dintre SUA și China.
O Moscova slăbită ar putea însemna, de asemenea, că SUA vor avea mai puține probleme de rezolvat și că se vor putea concentra mai direct asupra Beijingului.
Xi trebuie să fie atent, scrie CNN. Dacă ajută prea mult Rusia, el riscă să expună China la sancțiuni occidentale și la o ripostă diplomatică care i-ar afecta propriile interese.
Reacția ar veni, de asemenea, într-un moment delicat pentru liderul suprem, care se află la doar câteva săptămâni distanță de momentul în care va revendica un al treilea mandat în fruntea Chinei, la cel de-al 20-lea Congres al Partidului.
Până în prezent, cele două puteri autoritare nu par să fi reușit să modeleze ordinea mondială în favoarea lor. De fapt, spun experții, războiul Rusiei în Ucraina a ajutat la consolidarea alianței occidentale.
Mize mari pentru Putin și Xi
Pentru Putin, invadarea Ucrainei a fost probabil un prim pas în schimbarea ordinii internaționale de după cel de-Al Doilea Război Mondial – și de după Războiul Rece. O cucerire rapidă a Ucrainei ar fi dat o lovitură dureroasă NATO, ar fi extins sfera de influență a Moscovei și ar fi schimbat semnificativ balanța de putere în Europa, în favoarea Rusiei.
O victorie a Moscovei ar fi putut, de asemenea, să creeze un precedent pentru China, care a promis să unifice Taiwanul autonom cu țara, prin forță, dacă va fi necesar. Sub conducerea lui Xi, Beijingul își intensifică deja activitatea militară în jurul insulei.
O victorie ușoară a lui Putin ar fi întărit și mai mult convingerea lui Xi că Occidentul este în declin și ar fi oferit un șablon pentru un atac asupra Taiwanului – un eveniment cu consecințe uriașe, care ar putea reseta echilibrul global al puterii, scrie CNN.
Dar Ucraina a ripostat și, în loc să saboteze ordinea condusă de SUA, invazia a revigorat NATO, a consolidat legăturile transatlantice și a unit Occidentul.
Întâlnirea lui Putin cu Xi nu putea veni într-un moment mai prost. Forțele rusești se retrag din nord-estul Ucrainei, pierzând într-o săptămână mai mult teritoriu decât au capturat în cinci luni.
Deși este încă prea devreme pentru a prezice rezultatul războiului, simpla perspectivă a unei înfrângeri rusești este suficientă pentru a neliniști Beijingul.
Problemele Rusiei în Ucraina încep deja să atragă reacții critice considerabile la Moscova, iar o înfrângere completă ar putea genera instabilitate politică la Kremlin – și serioase dureri de cap pentru China.
În timp ce legăturile tot mai strânse dintre China și Rusia sunt determinate în primul rând de tensiunile lor cu Occidentul, ele sunt, de asemenea, parțial asigurate de relația personală strânsă dintre Xi și Putin.
De-a lungul deceniului său la putere, Xi s-a întâlnit cu Putin de 38 de ori – de două ori mai mult decât s-a întâlnit cu orice alt lider mondial.
Nu este deloc sigur că o Rusie fără un Putin puternic ar fi la fel de dornică să urmărească o prietenie „fără limite” cu Beijingul. În cel mai rău scenariu, Moscova ar putea chiar să devină mai prietenoasă cu Occidentul.
Interesul Chinei
Întrebarea care rămâne, prin urmare, este cât de departe este dispus să meargă Beijingul pentru a se asigura că Putin rămâne la conducere și că Rusia rămâne un partener puternic în materie de securitate și strategie pentru a contrabalansa SUA, scrie CNN.
În ceea ce o privește, China s-a abținut să voteze împotriva Rusiei la ONU. Beijingul a dat vina pe NATO și SUA pentru război și a denunțat sancțiunile occidentale împotriva Moscovei. De asemenea, a intensificat asistența economică pentru vecinul său, crescând comerțul bilateral la niveluri record.
Interesul este reciproc. La discuțiile de la summitul din Uzbekistan, Putin va încerca să sporească exporturile de energie către China și Asia, posibil cu o conductă care să treacă prin Mongolia. Putin, Xi și președintele Mongoliei, Ukhnaa Khurelsukh, urmează să aibă o întâlnire în trei la Samarkand.
„China este dispusă să acorde Rusiei un sprijin tacit din punct de vedere politic, diplomatic și, într-o anumită măsură, economic, dar concluzia este că nu va face eforturi și nu își va submina celelalte obiective strategice pentru a sprijini Rusia”, a explicat pentru CNN Brian Hart, membru al proiectului China Power Project din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, un think-tank american.
Până în prezent, Beijingul a evitat cu grijă politicile care ar putea încălca sancțiunile occidentale, cum ar fi acordarea de ajutor militar direct Moscovei.
Accesul la piața globală este crucial pentru China, mai ales în condițiile în care economia sa este deja afectată de probleme grave – de la încetinirea creșterii economice, șomajul galopant în rândul tinerilor și până la prăbușirea pieței imobiliare.
Un domeniu de urmărit, a spus Hart, este vânzarea de arme. China a fost mult timp unul dintre cei mai mari cumpărători de arme ai Rusiei. „Mă întreb Rusia, cu propria industrie de apărare suprasolicitată, ar putea cumpăra arme din China”, a spus el.
Dar chiar și în acest caz, China ar căuta probabil să trimită piese de schimb sau articole care nu se află pe lista de sancțiuni, sau să le expedieze pe rute complicate care sunt greu de urmărit.
„(Beijingul și Moscova) au spus în repetate rânduri că nu intenționează să creeze o alianță formală care să le constrângă în moduri ce ar putea să contravină intereselor lor. Acest lucru nu a funcționat pentru ei în cursul alianței sino-sovietice din anii 50 și cred că ei consideră că aceasta este o lecție a istoriei”, a declarat Hart.
„Cred că China va continua doar să își consolideze relațiile cu Rusia, în măsura în care acest lucru este într-adevăr în interesul lor general”, a spus analistul.
Neliniște în Asia Centrală
Chiar și înainte de problemele Rusiei de pe câmpul de luptă, agresiunea militară a Moscovei și sprijinul tacit al Beijingului pentru Rusia au înstrăinat deja unele țări care nu se află pe orbita occidentală.
Când Xi și Putin se vor întâlni în Uzbekistan cu alți lideri ai Organizației de Cooperare de la Shanghai, formată din opt națiuni, războiul din Ucraina va fi subiectul care va pluti în mințile tuturor.
După ce au văzut tancurile rusești intrând în Ucraina, o fostă republică sovietică, liderii din Asia Centrală, din fostele teritorii sovietice, sunt îngrijorați că Rusia ar putea să intervină și pe teritoriul lor.
Kazahstanul, în special, a refuzat în mod evident să urmeze linia Moscovei. A trimis ajutor umanitar în Ucraina, iar președintele său, Kassîm-Jomart Tokaev, a refuzat în mod public să recunoască regiunile separatiste susținute de Rusia în estul Ucrainei, înfuriind unii oficiali de la Kremlin.
Refuzul Chinei de a condamna Rusia a provocat neliniște în rândul țărilor din Asia Centrală, a declarat pentru CNN Niva Yau, cercetătoare la Academia OSCE, un think tank de politică externă din Kârgâzstan.
„China este în dezacord cu țările din regiune deoarece încă privește războiul Rusiei din această perspectivă antioccidentală – ca și cum acesta ar fi pe cale să dărâme hegemonia occidentală”, a spus ea.
Acest lucru riscă să împiedice eforturile Beijingului de a construi legături mai puternice cu vecinii săi din Asia Centrală, un efort în care China a investit masiv timp de două decenii, potrivit lui Yau.
În timpul vizitei lui Xi în Kazahstan, miercuri – prima sa călătorie în străinătate după aproape 1.000 de zile – liderul chinez a încercat să calmeze astfel de îngrijorări.
„China va sprijini întotdeauna Kazahstanul în menținerea independenței naționale, a suveranității și a integrității teritoriale”, i-a spus Xi lui Tokaev, președintele kazah, potrivit presei de stat chineze.
O platformă antioccidentală
Călătoria lui Xi în Asia Centrală nu are însă doar scopul de a arăta sprijinul pentru Putin. Este vorba, de asemenea, despre consolidarea alianțelor la periferia Chinei și reafirmarea influenței globale a Beijingului.
Fondată de China în 2001 pentru a combate terorismul și a promova securitatea frontierelor, Organizația de Cooperare de la Shanghai (CSO) a rămas într-o relativă obscuritate timp de ani. Sub conducerea lui Xi, aceasta s-a extins ca dimensiune și profil, acordând calitatea de membri Indiei și Pakistanului în 2017.
După ani pe lista de așteptare în calitate de observator, Iranul ar urma să devină și el membru cu drepturi depline la acest summit, potrivit relatărilor presei de stat chineze. Afganistanul este, de asemenea, un observator, iar talibanii – care au preluat controlul țării în urma unei retrageri haotice a SUA anul trecut – vor trimite o delegație la Samarkand.
Dar Iranul este cel care a declanșat cele mai multe semnale de alarmă în Occident.
Din 2019, Iranul, Rusia și China au organizat trei exerciții navale comune pe fondul aprofundării legăturilor. Acum, includerea așteptată a Iranului în CSO alimentează temerile unor observatori că gruparea se profilează ca un bloc antioccidental.
Unii experți spun totuși că, în starea sa actuală, CSO nu este platforma ideală pentru China și Rusia pentru a promova această ordine mondială antioccidentală.
Ca organizație multilaterală, CSO este un bloc regional mult mai slab în comparație cu Uniunea Europeană sau cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est.
„De fapt, a existat uneori o anumită tensiune în cadrul CSO. Rusia a încercat să își promoveze unele dintre interesele sale care nu sunt întotdeauna aliniate cu cele ale Chinei în regiune. Nu cred că este perfect pregătită pentru a fi o platformă pentru modelarea unei noi ordini mondiale”, a declarat Hart.
Cu toate acestea, Xi se va folosi de summitul CSO pentru a arăta atât publicului intern, cât și lumii întregi că, în ciuda faptului că este izolată din punct de vedere diplomatic de către Occident, China are încă prieteni și parteneri și că este pregătită să preia un rol mai important pe scena mondială.
În cele din urmă însă, dacă războiul din Ucraina va sfârși prin a fi un punct de inflexiune major pentru slăbirea Rusiei, acesta ar putea aduce un recul și pentru planurile lui Xi, spun analiștii.
„China nu are cu adevărat alți parteneri mari și puternici, așa cum au Statele Unite în UE și în Asia. Așa că Rusia este de departe cel mai puternic stat care este oarecum strâns aliniat cu China”, a explicat Hart.