La începutul invaziei, președintele Vladimir Putin părea încordat, furios și chiar dezorientat. El a petrecut zile întregi departe de atenția publică, a amenințat Occidentul cu rachetele nucleare și i-a atacat pe rușii care se opuneau războiului, pe care i-a catalogat drept „gunoaie”.
În iunie însă, scrie New York Times, lumea a putut vedea „un nou Putin”, care aduce mai degrabă cu imaginea sa de dinainte de război: relaxat, răbdător și încrezător.
El s-a comparat cu Petru cel Mare, primul împărat al Rusiei. Apoi, la o conferință economică, a respins ideea că sancțiunile ar putea izola Rusia și a apreciat că acestea dăunează mai mult Occidentului.
Miercuri, el a fost surprins, zâmbitor, pe aeroportul din Turkmenistan, înainte de a urca în limuzina blindată pentru o reuniune la nivel înalt cu alți cinci lideri aliați.
Este prima călătorie a lui Putin în străinătate de la invazia din Ucraina și prima călătorie mai lungă de la debutul pandemiei și până acum. Sejurul pare să fi fost programat ca o contrapondere pentru summitul NATO, unde națiunile occidentale au anunțat o nouă viziune strategică, cu Moscova drept principal adversar.
Prin atitudinea sa, scrie New York Times, Putin a transmis rușilor și întregii lumi mesajul că, în ciuda războiului din Ucraina, Kremlinul intră din nou într-o rutină.
„Șocul inițial a trecut”
Călătoria a fost cel mai recent pas dintr-o transformare a imaginii lui Putin, care a devenit evidentă în ultimele săptămâni. El semnalează o trecere de la „modul de criză”, din timpul războiului, înapoi la cel obișnuit, al unui lider calm și paternalist, care îi protejează pe ruși, scrie New York Times.
Noua strategie ar putea sugera că Putin consideră că și-a stabilizat efortul de război și sistemul economic și politic, după eșecurile militare inițiale ale Rusiei și după avalanșa de sancțiuni occidentale.
„Șocul inițial a trecut și s-a dovedit că lucrurile nu sunt chiar atât de rele”, a explicat Abbas Gallyamov, specialist în consultanță, care în trecut a scris discursuri pentru Putin.
Schimbarea de strategie sugerează, de asemenea, faptul că el revine la vechile sale instincte în încercarea de a mușamaliza riscurile.
„El înțelege că legitimitatea sa se bazează pe faptul că este puternic și activ, pe acțiune și victorie”, a mai spus Gallyamov, în prezent consultant politic care trăiește în Israel. „Paralizia și absența din fața publicului sunt ca moartea pentru el. Așa că s-a stăpânit și încearcă acum să facă acest lucru”, a adăugat acesta.
Mesajul lui Putin: Rusia nu este singură
Cheia mesajului lui Putin din această săptămână este că izolarea globală a Rusiei e departe de a fi totală. Iar declarațiile de la summitul NATO – și determinarea Occidentului de a susține Ucraina și de a întări flancul estic al alianței – nu reprezintă o preocupare prea mare.
Călătoria lui Putin în Asia Centrală este notabilă nu doar pentru că a fost prima dată când a părăsit țara de la debutul invaziei, dar și pentru că în ultimii ani, liderul de la Kremlin a luat măsuri extraordinare de precauție împotriva unei posibile infectări cu coronavirus.
După ce a zburat marți spre Dușanbe, Tadjikistan, pentru o întâlnire cu președintele țării, Emomali Rahmon, Putin a petrecut noaptea acolo. Miercuri, el a zburat în Turkmenistan pentru o reuniune a liderilor celor cinci țări care înconjoară Marea Caspică, la care au mai sosit liderii din Azerbaidjan, Kazahstan și Iran.
Summitul a avut o semnificație practică, deoarece Rusia încearcă să își extindă influența în regiunea vitală din punct de vedere economic și bogată în energie, căutând în același timp să umple vidul de putere lăsat în urmă de retragerea americană din Afganistan.
Dar summitul a avut, de asemenea, o importanță simbolică pentru publicul intern, oferind o imagine a activității diplomatice și a puterii Rusiei chiar în momentul în care liderii occidentali s-au reunit la Madrid.
Putin i-a oferit două săbii artizanale și un set de șah din Urali lui Gurbanguly Berdymukhammedov, fostul lider excentric al Turkmenistanului, care a împlinit 65 de ani. Iar la întâlnirea cu liderii din regiunea caspică, el a cerut mai multă cooperare regională, inclusiv un forum de film caspic.
Ulterior, Putin a ținut o scurtă conferință de presă pentru puținii jurnaliști care îl însoțeau, respingând ideea că invazia din Ucraina s-a întors împotriva sa, ținând cont de așteptata aderare a Suediei și Finlandei la NATO.
O Ucraină aliată cu Occidentul, a insistat el, ar fi o amenințare mult mai mare decât cele două țări nordice.
„După niște măsuri șocante, el are nevoie de feedback”
Pentru Tatiana Stanovaia, o expertă în politica rusească și care locuiește în Franța, ultimele apariții ale lui Putin reprezintă o etapă în programul obișnuit al liderului de la Kremlin, care oscilează între perioade de activitate publică intensă și perioade de absență.
Putin poate să fie tăcut timp de săptămâni întregi în perioadele de mare presiune – așa cum a fost înainte de invazia din iarnă, când a stat mai mult de o lună fără să vorbească public despre Ucraina. În săptămânile de după invazie, a petrecut în mod repetat zile întregi fără să apară în fața camerelor de luat vederi.
Dar, în alte cazuri, el se poate implica într-o serie lungă de evenimente – așa cum a făcut luna aceasta, când a petrecut mai mult de 90 de minute într-o sesiune de discuții cu tineri antreprenori.
„După niște măsuri zgomotoase și șocante, el are nevoie de feedback”, a explicat Stanovaia. „Începe să apară în mod activ în public, începe să se deschidă. Este ca și cum ar ieși la lumină pentru a vedea ce a făcut de fapt”, a explicat ea.
Izolarea lui Putin a fost amplificată de pandemie și a fost însoțită de izbucniri de furie împotriva Occidentului.
În discursul prin care a declarat începutul invaziei, el a numit Occidentul condus de americani un „imperiu al minciunii” și a amenințat orice țară care ar încerca să intervină cu „consecințe cu care nu v-ați confruntat niciodată în istoria voastră”.
În martie, Putin i-a atacat pe rușii critici la adresa războiului și i-a numit „gunoaie și trădători”. Limbajul amenințător i-a determinat pe mulți analiști să concluzioneze că Putin se gândește la o utilizare limitată a armelor nucleare.
Dar, recent, Putin a redus amenințările și a revenit la o abordare publică mai relaxată. Previziunile potrivit cărora Rusia ar putea declara în mod oficial război nu s-au adeverit. Mișcări precum candidatura Ucrainei la UE și cea a Suediei și Finlandei la NATO nu au provocat nicio ripostă dură din partea sa.
În schimb, strategia sa pare acum una de așteptare. Ideea ar fi că determinarea Occidentului ar putea să slăbească, sub presiunea economică, iar guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ar putea să se destrame, în timp ce Rusia folosește puternica sa artilerie pentru a bombarda în dreapta și-n stânga.
Putin crede că, în timp, Kievul va accepta condițiile Moscovei
Stanovaia consideră și ea că Putin s-a relaxat inclusiv în privința intențiilor Washingtonului, concluzionând că președintele Joe Biden își limitează ajutorul pentru Ucraina pentru a evita o conflagrație mai amplă.
„El pariază că, în timp, autoritățile de la Kiev vor trebui să accepte toate condițiile”, a spus Stanovaia. Rusia a urmărit îndeaproape declarațiile administrației Biden „și a decis: «OK, regulile jocului au fost stabilite. Ele sunt acceptabile pentru noi. Așa că putem să ne calmăm și pur și simplu să așteptăm»”, a mai observat experta.
Această abordare are riscuri majore, crede New York Times.
Aparenta senzație a lui Putin cum că mulți ucraineni îi vor primi pe ruși ca pe niște eliberatori a expus cât de greșit înțelege țara vecină.
Iar în interiorul Rusiei, consecințele sancțiunilor încă se resimt – un aspect subliniat de Maksim Reshetnikov, ministrul economiei, care a avertizat miercuri că forța neașteptată a rublei amenință viabilitatea exportatorilor ruși.
Cu toate acestea, Putin nu a menționat Ucraina sau confruntarea cu Occidentul în discursul de opt minute de miercuri, din Turkmenistan, un alt semn al ideii că vrea să sugereze o revenire la rutină.
În schimb, el a vorbit despre eforturile Rusiei de a îmbunătăți transportul și turismul în regiune și de a rezolva problema poluării și a pescuitului.
Primul vas de croazieră în Marea Caspică, a spus el, va pleca anul viitor din regiunea rusă Astrahan, în delta râului Volga. Numele vasului: Petru cel Mare.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina