Zboară 64.000 km în căutarea hranei

Anumite păsări, cum ar fi chira arctică, se deplasează de la Polul Nord la Polul Sud, altele fac înconjurul globului (furtunarul), iar unii peşti, cum ar fi somonul, chiar îşi adaptează corpul pe parcursul drumului, astfel încât să supravieţuiască noilor condiţii de viaţă.

Fluturele monarh – 4.500 km

Migraoeia fluturelui monarh continuă să constituie un mister pentru oamenii de ştiinoeă. Această insectă străbate în zbor circa 4.500 km, din Canada până în Mexic, în doar două luni. Motivul pentru care se mută către acel oeinut ridică încă semne de întrebare, mai ales pentru faptul că doar una din cinci generaoeii rezistă acestui proces de migrare. Este unul dintre cei mai mari fluturi, având aproximativ 10 cm.

Colibri cu gât rubiniu – 800 km

800 km nu înseamnă prea mult pentru o pasăre, însă pentru un colibri această distanoeă parcursă fără oprire este una imensă. Pentru a face faoeă călătoriei din America de Nord către Golful Mexic el acumulează două grame de grăsime, adică îşi dublează greutatea. Micuoeul acesta dă din aripi de 15 până la 200 de ori pe secundă şi este singura pasăre care poate să zboare înapoi. Se hrăneşte cu nectar şi insecte mici.

Balena gri – 20.000 km

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Cea mai lungă migraoeie din lumea mamiferelor este cea realizată de balena gri. Călătoria sa începe în octombrie, în mările Bering şi Chukchi, şi se termină în ianuarie, în apele calde din peninsula Baja, Mexic, unde se împerechează sau naşte. În total, cam 20.000 km “bătuoei” pe linia de coastă. În martie îşi reia călătoria, întorcându-se de unde a plecat. Această balenă este urmată de specia cu cocoaşă, care străbate circa 8.000 km în timpul migraoeiei.

Țestoasa verde – 2.500 km

Instinctul matern le împinge pe femelele oeestoase să se întoarcă la locul naşterii lor pentru a-şi depune ouăle. Ele înoată 2.500 km, din zonele de coastă ale Braziliei până pe plajele din sudul Oceanului Atlantic. Mămicile grijulii sunt acompaniate de masculi şi de femelele tinere, care pleacă în aceste zone pentru împerechere. OEestoasa verde este erbivoră, hrăninduse cu alge şi alte plante marine.

Somonul – 1.000 km

După ce îşi petrec muloei ani înotând în apele sărate din Oceanul Atlantic sau din Pacific, somonii îşi urmează chemarea genetică şi se întorc în apele curgătoare dulci, unde s-au născut. Ei înoată împotriva curenoeilor aproape 1.000 km, îşi depun icrele şi apoi îşi găsesc sfârşitul, “predând ştafeta” noii generaoeii.

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

Lăcusta de deşert – 4.500 km

Protagonista celei mai lungi migraoeii din lumea insectelor e lăcusta de deşert, care parcurge circa 4.500 km în căutarea unui habitat mai potrivit prin Africa, Orientul Mijlociu şi Asia. De multe ori, călătoria ei este ajutată de rafalele de vânt, insecta folosind viteza acestuia. Consumă în fiecare zi o cantitate imensă de hrană, egală cu greutatea ei, şi lasă în urmă un peisaj dezolant.

Chira arctică – 19.000 km

Această pasăre zboară din zonele arctice, unde se împerechează, către Antarctica, apoi se întoarce şi tot aşa. Astfel, face o călătorie de 19.000 km, în ambele sensuri. Această pasăre măsoară doar 33-39 cm şi are o deschidere a aripilor de 76- 85 cm. Se hrăneşte cu peşte şi trăieşte aproximativ 30 de ani.

Furtunarul – 64.000 km

Deoeine recordul la cele mai lungi călătorii pe care le face o vieoeuitoare de pe Terra. Această pasăre migrează 64.000 de kilometri în fiecare an, zburând din Noua Zeelandă către nordul Oceanului Pacific în timpul verii, în căutarea hranei, după care coboară pe coastele vestice ale continentului american.

Are doar 40-50 cm lungime şi o deschidere a aripilor de 95-110 cm. Obişnuieşte să zboare aproape de luciul apei şi să se scufunde până la 68 de metri în căutarea peştilor.

Urmărește-ne pe Google News