Zece decizii luate de PSD și PNL pentru a acoperi gaura din buget. Se desființează funcția de șef de birou în instituțiile publice

Liderii PSD și PNL au anunțat, după ședința Coaliției care a avut loc luni, că s-a ajuns la un acord în privința măsurilor de austeritate. Primele zece decizii vizează reducerea cheltuielilor de la buget.

Măsurile fiscal-bugetare care să aducă mai mulți bani la buget, majorare de TVA și impozite, vor fi finalizate într-o altă ședință a Coaliției. Primul pas a fost legat exclusiv de tăierea cheltuielilor, au precizat președinții PSD și PNL.

Gaura de la buget este de 58 de miliarde de lei, potrivit surselor guvernamentale, iar România ar trebui să se încadreze în 2023 într-un deficit sub 5,5% din PIB. Ținta asumată în fața Comisiei Europene va fi ratată, ea fiind de 4,4% din PIB, au afirmat sursele citate.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, susține că economia la buget va fi de 6 miliarde de lei din reducerea cheltuielilor și alte 6 miliarde de lei din noile venituri pentru buget.

Cele zece măsuri propuse pentru reducerea cheltuielilor

1. Reducerea cu minimum 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);
   
2. Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut;
   
3. Resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate „la prețuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevențelor cu rata inflației”;
   
4. Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere;
   
5. Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor, descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.
   
6. În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.
   
7. Indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.
   
8. Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri. Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice.
   
9. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției;
   
10. Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Ciolacu: „Un efort comun, distribuit echilibrat în societate”

„Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepții fiscale. Fiindcă așa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu și mai eficient, în care să existe mai multă echitate și transparență!”, a fost mesajul transmis de premierul Marcel Ciolacu.

Pe lista măsurilor care aduce mai mulți bani la buget, dar pe partea de noi taxe și impozite, se numără majorarea TVA de la 5% la 9% pentru mai multe bunuri și servicii, dar și de la 9% la 19%.

Coaliția negociază și majorarea impozitului pentru IMM-uri în funcție de nivelul profitului, impozitarea cu 1% pentru locuințele care depășesc valoarea de 500.000 de euro, creșterea TVA de la 9% la 19% pentru restaurante, impozitarea pentru externalizarea profitului și reintroducerea plății CASS pentru angajații din industria alimentară, construcții și agricultură.

Premierul Ciolacu a precizat pentru Libertatea că TVA nu va crește pentru vânzarea de manuale și cărți școlare.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Taxa este, în prezent de 5%, și existau discuții ca ea să crească la 9%, dacă se menținea ideea să existe doar două cote de TVA, de 9%, respectiv 19%.

Urmărește-ne pe Google News