Zece organizații, apel către autoritățile române și europene, la un an de la declanșarea campaniei de hărțuire împotriva Emiliei Șercan

Pe 17 februarie 2022, Emilia Șercan a depus o plângere la poliție în care reclama comiterea unor infracțiuni cibernetice și încălcarea vieții sale private. Totul, după ce descoperise că cinci fotografii personale, vechi de aproximativ 20 de ani, i-au fost furate și publicate pe 34 de site-uri cu conținut pentru adulți, amintește ActiveWatch. O zi mai târziu, aceasta a constatat că fotografiile au apărut într-un articol publicat pe un site din Republica Moldova. Articolul conținea și o captură de ecran a unei conversații pe Facebook Messenger, pe care Emilia Șercan o oferise poliției, reamintește Active Watch, într-un comunicat, în care dorește să readucă în atenție acest caz.

Semnatarii apelului atrag atenția, în acest context, că „un an mai târziu și după mai multe plângeri penale, în niciuna dintre investigații nu au fost identificați fie făptuitorii, fie sursa presupusei scurgeri de informații din cadrul forțelor de poliție, în ciuda solicitărilor repetate din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a organismelor europene ca persoanele responsabile să fie trase la răspundere”.

Astfel, cele zece organizații cer autorităților române „să dea prioritate anchetei și să-i dedice resurse suficiente”.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

De asemenea, acestea solicită parchetelor să „comaseze dosarele pentru a crește eficiența și a accelera cercetările” și propun ca procurorul general să o primească pe Emilia Șercan în audiență, precizând că jurnalista a cerut acest lucru de mai multe ori.

„Autoritățile române nu au răspuns încă în mod credibil îngrijorărilor legate de lipsa de progres”

Organizațiile amintesc și că jurnalista a primit mai multe amenințări după ce, în ianuarie 2022, a dezvăluit că premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat teza de doctorat.

„Autoritățile române nu au răspuns încă în mod credibil îngrijorărilor legate de lipsa de progres a anchetei, inclusiv după ce experți locali și internaționali au infirmat ipoteza poliției conform căreia scurgerea trebuie să fi avut loc înainte ca jurnalistul să ajungă la secția de poliție”, se mai precizează în apelul citat, organizațiile adăugând că Emilia Șercan este vizată de „o altă campanie coordonată de calomnie care vizează discreditarea activității ei jurnalistice de interes public, și care pare să fi fost condusă de PNL”.

Această campanie a apărut după ce, în toamna anului trecut, Emilia Șercan a făcut dezvăluiri și în privința plagiatelor fostului ministru al educației, Sorin Cîmpeanu, și al ministrului de interne, Lucian Bode, subliniazaă ActiveWatch.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

La începutul lunii ianuarie, Hotnews relata, pe surse, că liberalii au fost instruiți de conducerea PNL să o discrediteze pe jurnalistă dacă primesc întrebări despre aceasta, iar pe site-urile dezvaluiri.net și oradestiri.net au apărut articole anonime prin care se încerca același lucru, iar textele au fost publicate pe Facebook ca postări sponsorizate.

O analiză a platformei Misreport, specializată în combaterea dezinformării, arată că promovarea a fost plătită de agenția de publicitate Green Pixel Interactive, care apare ca având contracte cu PNL. Cele două site-uri au fost ulterior dezactivate, iar paginile de Facebook, șterse.

Precizând că „această nouă hărțuire a Emiliei Șercan este inacceptabilă și (…) are un efect de descurajare a jurnaliștilor dincolo de cazul de față”, organizațiile cer conducerii și membrilor PNL „să condamne imediat campania de calomnie și să emită instrucțiuni clare pentru a nu o mai discredita Șercan”.

Solicitări pentru instituțiile UE

În același timp, acestea solicită instituțiilor UE să urmărească cazul și cer Comisiei Europene ca, având în vedere lipsa progresului investigațiilor, „să se asigure că acest lucru este reflectat în viitoarea publicare a capitolului dedicat României în Raportul privind Statul de Drept 2023”.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Facem apel la autorități și politicieni să demonstreze că respectă angajamentele și obligațiile europene ale României față de libertatea presei, urmărind penal în mod eficient cazul de hărțuire a Emiliei Șercan și condamnând orice campanie de defăimare susținută politic.

Cele zece organizații semnatare ale apelului:

Apelul la autorități este semnat de ActiveWatch, ARTICOLUL19 Europa/ ARTICLE 19 Europe, Coaliția pentru Femei în Jurnalism/Coalition For Women In Journalism (CFWIJ), Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor/Committee to Protect Journalists (CPJ), Centrul European pentru Presă și Libertatea Media/ European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), Federația Europeană a Jurnaliștilor/ European Federation of Journalists (EFJ), Free Press Unlimited, Institutul Internațional de Presă/ International Press Institute (IPI), OBC Transeuropa (OBCT), Reporteri Fără Frontiere/ Reporters Without Borders (RSF).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro