Zece organizații europene și internaționale cer autorităților române „investigații prompte și independente” în cazul Emiliei Șercan

„Noi, organizațiile semnatare ale Media Freedom Rapid Response (MFRR) și partenerii noștri, găsim tulburătoare hărțuirea jurnalistei Emilia Șercan prin publicarea fotografiilor personale sustrase ilegal și prin presupusa scurgere de informații din ancheta penală ce investiga fapta respectivă. Cerem anchetarea promptă și independentă a ambelor situații, precum și a amenințărilor precedente adresate lui Șercan”, se arată în scrisoarea deschisă, adresată premierului Nicolae Ciucă, ministrului de interne Lucian Bode, șefului Poliției Române Bogdan Matei și procurorului general Gabriela Scutea.

Documentul, redactat sub coordonarea Media Freedom Rapid Response, care urmărește, monitorizează și răspunde la încălcările libertății presei în statele membre ale UE și în țările candidate, oferă detalii despre desfășurarea evenimentelor în cazul Șercan.

„Avem serioase motive de îngrijorare cu privire la hărțuirea lui Șercan, în mod special, și, în sens general, la implicațiile asupra libertății presei în România”, transmit organizațiile, care dau următorul context:

• Pe 16 februarie, Șercan a primit un mesaj dezumanizant de la o persoană necunoscută, ce ajunsese în Spam pe Facebook Messenger, mesaj care a alertat-o cu privire la faptul că cinci fotografii personale făcute acum 20 de ani au fost publicate pe 34 de website-uri cu conținut pornografic.
• Pe 17 februarie, Șercan a făcut o plângere penală referitoare la infracțiunile comise prin sisteme informatice (cu privire la furtul fotografiilor personale) și la violarea vieții private (cu privire la încărcarea lor pe website-urile cu conținut pornografic). Tot atunci, a pus la dispoziție organelor de cercetare și o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook. 
• Pe 18 februarie, Șercan a descoperit faptul că un website din Republica Moldova publicase un articol ce conținea cele cinci fotografii furate, precum și captura de ecran ce surprindea mesajul primit pe Facebook Messenger, pusă la dispoziție doar Poliției Române, alături de un scurt comentariu asupra conduitei sale profesionale. Șercan a constatat faptul că articolul fusese publicat la aproximativ 40 de minute după ce părăsise sediul Serviciului de Investigații Criminale. Link-ul către articolul respectiv fusese postat ulterior pe 74 de website-uri, în mare parte din România, și unele din Republica Moldova. 
• Pe 21 februarie, șeful Poliției Române i-a prezentat Emiliei Șercan o analiză a modului în care fotografiile s-au răspândit în media, analiză ce ar fi arătat că poliția și subcomisarul atribuit cazului erau în afara oricăror suspiciuni. Șercan a catalogat analiza poliției drept neplauzibilă și „fabricată”.
• Pe 8 martie, Șercan a descoperit faptul că Direcția Control Intern trimisese plângerea sa către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, care este o potențială sursă a scurgerii de informații. Ulterior, dosarul a fost transferat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. 

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Pe 8 martie, potrivit Active Watch, partenerii MFRR, împreună cu ActiveWatch, au scris autorităților române „îndemnându-le să se asigure că plângerile depuse de Șercan se vor soluționa”, dar nu au primit niciun „răspuns substanțial” la aceste cereri. 

„În consecință, reluăm astăzi apelul nostru pentru investigații rapide și independente. Acele fapte penale care reies în urma investigațiilor trebuie urmărite în mod corespunzător, astfel încât cei responsabili să fie trași la răspundere. În mod particular, în ceea ce privește plângerea cu privire la scurgerea de informații dintr-o anchetă penală, trebuie să existe suficiente garanții care să asigure eficient independența anchetei și a demersului urmăririi penale”, se precizează în același comunicat.

Șercan a dezvăluit plagiatul premierului Ciucă

Pe 18 ianuarie, Emilia Șercan a scris în PressOne că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138 în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare Carol I (UNAp).

Pe 4 aprilie, jurnalista a acuzat Poliția Română că a „scurs” în presă o captură de ecran depusă ca probă într-un dosar legat de amenințările pe care le-a primit după ce a publicat, la mijlocul lunii ianuarie, ancheta în care îl acuza pe premierul Nicolae Ciucă de plagiat în teza de doctorat.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

„Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”, a scris Emilia Șercan în PressOne.

În documentul semnat de cele 10 organizații media afirmă și faptul că amenințările și hărțuirea la adresa Emiliei Șercan „au loc pe un fond de agresiuni recente și presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor media din România, venite din partea unor politicieni, procurori, polițiști sau ofițeri militari”.

Urmărește-ne pe Google News