Printre districtele afectate se numără Agra, Mathura, Mainpuri, Etah, Kasganj și Firozabad.
În presa locală se vorbește despre „o febră misterioasă” care afectează cel mai populat stat al Indiei, într-un moment în care țara abia se recuperează după un val agresiv al pandemiei de coronavirus.
Unii medici cred că una dintre cauze ar putea fi dengue, infecția virală care este transmisă de țânțari. Specialiștii spun că pacienții s-au prezentat la spital cu niveluri scăzute ale trombocitelor, componente ale sângelui care ajută la formarea cheagurilor, iar acesta este un indiciu al unei forme grave de dengue.
În districtul Firozabad, 40 de persoane, dintre care 32 de copii, au murit în ultima săptămână din cauza acestei afecțiuni.
„Pacienții, în special copiii, din spitale mor foarte repede”, spune dr. Neeta Kulshrestha, cel mai înalt oficial de sănătate al districtului.
Dengue este o boală tropicală care circulă în India de sute de ani. Este transmisă de țânțarii femele Aedes aegypti, existând patru virusuri care răspândesc boala ce este prezentă în peste 100 de țări. Circa 70% dintre cazurile de dengue sunt raportate pe teritoriul Asiei, iar copiii sunt de cinci ori mai predispuși să moară dacă se infectează a doua oară, comparativ cu adulții.
Țânțarii care transmit dengue se înmulțesc în jurul zonelor populate, mai ales acolo unde există bazine cu apă. Astfel, dr. Scott Halstead, unul dintre cei mai importanți experți mondiali în virusurile răspândite de țânțari, atrage atenția asupra faptului că oamenii sunt cei care creează condițiile de înmulțire a insectelor periculoase și tot ei sunt cei care le pot limita.
În fiecare an, la nivel mondial sunt raportate aproximativ 100 de milioane de cazuri severe de dengue, însoțite de sângerări grave și afectarea mai multor organe, iar potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „impactul combinat al epidemiilor de COVID-19 și dengue poate duce la consecințe devastatoare pentru populațiile cu risc”.
Cu toate acestea, însă, nu este clar dacă epidemia de dengue este singura cauză a deceselor copiilor din statul Uttar Pradesh, cu o populație de peste 200 de milioane de locuitori, dintre care mulți trăiesc în condiții precare de igienă și unde copiii suferă de malnutriție, iar asistența medicală lipsește deseori.
Așa se face că în această zonă a Indiei, astfel de cazuri de „febră misterioasă” apar frecvent după sezonul ploilor musonice.
Ce boli s-ar putea afla în spatele „febrei misterioase”
În anul 1978 au fost descoperite pentru prima dată, în Uttar Pradesh, focare de encefalită japoneză transmisă de țânțari, iar de atunci boala a făcut peste 6.500 de victime. Afecțiunea s-a răspândit, mai ales în Gorakhpur și districtele de la granița cu Nepalul, la poalele munților Himalaya, toate fiind zone joase, predispuse la inundații, deci un mediu favorabil pentru reproducerea țânțarilor care transmit virusul.
În 2013 a început o campanie de vaccinare împotriva bolii, ceea ce a dus la o scădere a numărului de infectări, însă afecțiunea este în continuare mortală pentru copii.
Un an mai târziu, confruntate cu un număr tot mai mare de copii cu encefalită și miocardită, o inflamare a mușchiului inimii, cercetătorii au studiat 250 de cazuri din Gorakhpur și au descoperit astfel că 160 dintre copii aveau anticorpi împotriva bacteriilor care provoacă tifosul.
Infecție virală răspândită prin mușcăturile acarienilor, tifosul se manifestă tot în perioada ploilor musonice. Cercetătorii au găsit acarieni pe lemnele de foc din casele locuitorilor din zonele rurale, aceasta fiind una dintre modalitățile prin care copiii ajung să se îmbolnăvească.
În urma unui alt studiu, oamenii de știință au ajuns la concluzia că dengue și tifosul sunt responsabile pentru cazurile de febră post-musonică înregistrate în șase districte din Uttar Pradesh între anii 2015 și 2019. Alte posibile cauze ale febrei sunt leptospiroza, o infecție bacteriană care poate fi mortală și care se transmite de la animale la oameni, și chikungunya, o boală transmisă, de asemenea, de țânțari.
Și în 2006, autoritățile din India s-au confruntat cu o „febră misterioasă”, care a provocat decese în rândul copiilor din același stat. Atunci, cazurile au fost puse pe seama consumului de fasole de cassia. Specialiștii au precizat atunci că intoxicația era o consecință a „sărăciei, foametei, lipsei supravegherii părinților și ignoranței”.
„Dacă nu investigăm corect și constant, o mulțime de lucruri vor rămâne în continuare un mister”, spune un virusolog din India, în condițiile în care nu există o evidență a felului în care febra debutează și a evoluției bolii și nu se știe cu exactitate nici dacă pacienții sufereau de alte afecțiuni, precum tuberculoza.
În același timp, aceste cazuri sunt un indiciu al faptului că programele guvernamentale de combatere a țânțarilor sunt ineficiente, mai arată sursa citată.
Foto: EPA