Comentează60 de membri ai Amnesty International Norvegia şi-au dat demisia în semn de protest faţă de raportul controversat publicat săptămâna trecută, iar alţi 40 au părăsit organizaţia fără să invoce vreun motiv, scrie publicaţia norvegiană Vårt Land.
ONG-ul a confirmat informaţia pentru jurnaliştii norvegieni şi a transmis că, potrivit propriilor estimări, jumătate din cei 40 de demisionari care nu şi-au explicat gestul au în spate acelaşi motiv, ceea ce duce numărul demisionarilor în semn de protest la 80.
Secretarul general Jon Peder Egenæs de la Amnesty International Norvegia a apărat însă documentul în faţa criticilor. „Motivaţia principală pentru publicarea acestui raport este că, de-a lungul timpului, am văzut că s-a dezvoltat un model îngrijorător, în care forţele ucrainene folosesc o strategie de război care pune în pericol vieţile civililor”, a declarat Egenæs pentru jurnaliştii norvegieni de la NTB (Norvegian News Agency).
Informația a fost semnalată pe Facebook de jurnalista Sidonia Bogdan.
Raportul care a stârnit controverse
Amnesty Internațional a publicat, pe 3 august, un amplu raport despre încălcările dreptului internaţional în războiul din Ucraina. Cercetătorii au adunat informaţii, în perioada aprilie-iulie, din zonele în care armatele celor două ţări se luptă. Aceştia au investigat atacurile ruseşti din regiunile Harkov, Donbas şi Nikolaev, au inspectat locurile unde au avut loc bombardamente, au intervievat supravieţuitori, martori şi rude ale victimelor atacurilor. Pe parcursul investigațiilor, cercetătorii au găsit dovezi că forțele armate ucrainene care au lansat lovituri din zonele rezidențiale populate și-au stabilit baze în clădiri civile din 19 orașe și sate din regiuni.
„Forțele ucrainene au pus civilii în pericol prin stabilirea bazelor și operarea sistemelor de arme în zone rezidențiale populate, inclusiv în școli și spitale, în timp ce au respins invazia rusă care a început în februarie.”, a scris Amnesty International în raport. Agnès Callamard, secretarul general al organizaţiei, a spus că astfel de tactici încalcă dreptul internaţional umanitar şi pun în pericol civilii, pentru că transformă obiectivele civile în ţinte militare. „A fi într-o poziție defensivă nu scutește armata ucraineană de a respecta dreptul internațional umanitar”, a declarat Callamard.
Raportul, intitulat „Tacticile de luptă ucrainene pun în pericol civilii”, a stârnit nemulțumirea Kievului, președintele Zelenski acuzând ONG-ul că „încearcă să amnistieze statul terorist” Rusia. În replică, Amnesty a anunțat că își susține raportul și că „îşi asumă întreaga responsabilitate” pentru acesta, respectiv criticile la adresa Ucrainei.
În faţa valului de critici, Amnesty International a prezentat scuze pentru suferința și furia provocate, dar subliniind că nu îşi va schimba însă concluziile.
Şi şefa biroului Amnesty International de la Kiev a reacţionat după publicarea documentului. Oksana Pokalciuk a anunţat, vineri, 5 august, că va demisiona din organizaţie pentru că nu este de acord cu criticile la adresa armatei ucrainene. „Demisionez din Amnesty International din Ucraina. Aceasta este o altă pierdere pe care mi-a adus-o războiul. Munca preferată, 7 ani de viață, planuri pentru viitor și ultimele 5 luni, un colac de salvare sub formă de muncă pentru drepturile omului în beneficiul țării natale în timpul războiului”, a scris Pokalciuk, care acuză lipsa de dialog cu organismul-mamă.
Oksanei Pokalciuk i-a urmat şi cofondatorul Amnesty din Suedia, scriitorul de 89 de ani, Per Wästberg, care a anunţat că va părăsi organizaţia din acelaşi motiv. Scriitorul Per Wästberg este şi membru al comitetului care acordă Premiul Nobel pentru Literatură.