ComenteazăHana Khan, 32 de ani, pilot comercial, al cărei nume se afla pe lista femeilor scoase la vânzare pe internet, a spus că a fost alertată de acest lucru când un prieten i-a trimis un tweet.
Tweetul a dus-o la „Sulli Deals”, o aplicație și un site web pe care au fost încărcate fotografii furate de pe conturile de socializare ale mai multor femei, ele fiind descrise acolo ca „ofertele zilei”.
Când a intrat pe aplicație, Hana a găsit zeci de femeie scoase la licitație, inclusiv prietene de-ale ei. Apoi, s-a regăsit și pe ea.
Scopul: să umilească femeile musulmane
Utilizatorilor li s-a oferit șansa de a „cumpăra” femeile ca mărfuri într-o licitație online.
Aplicația pretindea că oferă utilizatorilor șansa de a cumpăra un „Sulli” – un termen depreciativ folosit de trolii hinduși de dreapta pentru femeile musulmane. Nu a existat niciun fel de licitație reală, scopul respectivei aplicații era doar de a umili femeile musulmane.
GitHub, platforma web care găzduia aplicația respectivă, a dispus închiderea imediată a acesteia, ca urmare a plângerilor înregistrate, precizând într-un comunicat că aplicația încalcă flagrant politicile sale.
Femeile expuse sunt nemulțumite fiindcă creatorii aplicației nu au fost reținuți sau arestați, ceea ce evidențiază „discriminarea femeilor musulmane în India dominată de hinduși”.
Experiența a indus frică în rândul femeilor vizate. Iar multe și-au suspendat conturile de pe rețelele sociale, de teamă că vor fi hărțuite în continuare.
Hana Khan a declarat că a devenit ținta acestora din cauza religiei sale.
„Vor să ne reducă la tăcere”
„Sunt o femeie musulmană care are vizibilitate și care se face auzită. Iar ei vor să ne reducă la tăcere”, a declarat Hana, precizând că va continua să-și caute dreptatea în justiție.
De altfel, a fost format un grup pe WhatsApp care oferă asistență juridică celor care depun plângere la poliție.
Plângerea ei este una dintre cel puțin patru depuse la poliția indiană de victime. Praveen Duggal, un înalt oficial al poliției din Delhi, a confirmat că unitatea de investigații cibernetice din India cercetează plângerile, dar a spus că nu poate oferi alte detalii.
Nu există legislație specifică împotriva agresiunii cibernetice
India are legi care vizează criminalitatea cibernetică, dar nu are o legislație specifică împotriva agresiunii cibernetice, în ciuda creșterii abuzurilor împotriva femeilor din India.
Khan și alte activiste feministe spun că sunt vizate de bărbați care se ascund în spatele conturile de pe rețelele de socializare, care încearcă să le intimideze, iar autoritățile indiene nu fac suficient pentru a o opri.
Am numărat 83 de nume de femei scoase la vânzare, dar ar putea fi mai multe. Îmi luaseră fotografia de pe Twitter și avea numele meu de utilizator. Această aplicație a funcționat timp de 20 de zile și noi nici măcar nu am știut de ea. Mi-a dat fiori pe șira spinării.
Hana Khan:
„Ne amenințau cu violul”
Oamenii ofereau 5 rupii (n.r. – 20 de bani în moneda românescă) și 10 rupii, clasificau femeile în funcție de părțile corpului lor, descriau acte sexuale și amenințau cu violul”, a explicat Hana, într-un alt interviu, pentru BBC.
Pe lângă religia lor, un lucru pe care îl împărtășesc femeile este viziunea lor puternică asupra drepturilor de gen în India.
- Mai puțin de un sfert dintre femeile indiene au un loc de muncă și chiar și atunci câștigă aproximativ 20% din salariul unui bărbat, potrivit raportului Global Gender Gap 2021 al Forului Economic Mondial.
- Violența împotriva femeilor rămâne o problemă, mai mult de una din patru femei fiind abuzate sau controlate de partenerul ei în timpul vieții sale, adaugă raportul.
Khan are 15.000 de adepți pe Twitter și primește în mod regulat comentarii nepotrivite, în primul rând de la bărbați. Ea a spus că volumul a crescut după ce fotografia ei a apărut în aplicația Sulli Deals.
„Femeile musulmane vocale și sincere sunt cel mai mare nivel de amenințare din ochii bărbaților”, întărește ea
Din cele 580 de milioane de femei din India, aproximativ 6,5% sunt musulmane, potrivit celui mai recent recensământ guvernamental efectuat în 2011.
După ce fotografiile „de la licitație” au devenit virale pe rețelele de socializare, 21 dintre femei s-au alăturat unui grup WhatsApp creat pentru sprijin reciproc, inclusiv poeta Nabiya Khan.
Nabiya Khan își publică în mod regulat proza pe Twitter pentru a amplifica vocile persoanelor marginalizate din India și crede că asta atras atenția trolilor Sulli Deals.
„Bărbații consideră că violența sexuală este o pedeapsă valabilă pentru că este o femeie sinceră”, a spus Nabiya Khan.
Plângeri fără ecou la poliție
De asemenea, a depus o plângere la poliție, dar afirmă că nu a a primit niciun semnal.
Femeile spun că abuzul online indică starea de spirit față de musulmanii din India de când Partidul Bharatiya Janata (BJP) al prim-ministrului Narendra Modi a venit la putere în 2014.
În ultimii ani, rapoartele privind crimele provocate de ura antimusulmană au crescut și mai multe state guvernate de BJP au adoptat o legislație despre care criticii spun că a contribuit la o creștere a polarizării religioase.
De exemplu, în 2019, parlamentul Indiei a adoptat un proiect de lege care ar oferi imigranților din trei țări vecine o cale către cetățenie – cu excepția musulmanilor.
Ura antimusulmană
Tendința antimusulmană este prezentă și în forțele de poliție, potrivit unui sondaj efectuat la aproximativ 12.000 de ofițeri de poliție.
Raportul din 2019 privind situația poliției în India a constatat că aproximativ jumătate dintre polițiștii indieni chestionați credeau că musulmanii sunt „în mod natural predispuși” la comiterea infracțiunilor.
Zakia Soman, activistă socială și fondatoare a Mișcării Femeilor Musulmane Indiene, a declarat că prejudecățile sunt evidente și online, unde atacurile împotriva femeilor musulmane au crescut în ultimii ani.
Acești oameni conservatori și radicali sunt obsedați de sexualitatea femeilor. Nu poți să vorbești despre licitarea femeilor ca și cum ai licita vite. Arată o mentalitate medievală.
Zakia Soman:
Abuzul cibernetic este o problemă majoră în India, în special împotriva femeilor.
Potrivit unui raport din 2019 al Amnesty International, femeile politice indiene primesc aproape de două ori mai multe abuzuri online comparativ cu omoloagele lor din SUA și Marea Britanie.
- Raportul a examinat cele 7,1 milioane de tweet-uri care menționau femeile politice și a constatat că aproape un milion de postări erau abuzive, incluzând abuzuri de ură și sexiste.
În plus, în India, multe cazuri nu sunt raportate, potrivit expertului în drept cibernetic Karnika Seth.
Cum se apără ministrul tehnologiei
În timpul unei sesiuni parlamentare din 8 august, ministrul tehnologiei informației din India, Ashwini Vaishnaw, a declarat că dezvoltarea rapidă a internetului a provocat o „creștere a criminalității cibernetice în întreaga lume”.
Cu toate acestea, India nu are o lege uniformă împotriva agresiunii cibernetice, iar numărul cazurilor înregistrate la poliție este redus.
Doar șapte cazuri de intimidare cibernetică împotriva femeilor și copiilor au fost înregistrate în țară în 2017. Acest lucru a crescut la 40 în 2018 și 45 în 2019, potrivit Biroului Național de Înregistrare a Crimelor.
Nu este clar câte persoane au mers în instanță și dacă au fost pronunțate condamnări.
Activiștii spun că sistemul penal indian este confuz, așa că multe victime nu se obosesc să depună o plângere.
Dacă o fac, avocații trebuie să prezinte dovezi electronice extrase de pe dispozitivul acuzatului, lucru dificil – dacă nu imposibil – de obținut, a spus Seth.
Și dacă o plângere ajunge în instanță, poate dura ani până la pronunțarea unui verdict.
„Licitații” și pe YouTube
Nu a fost prima dată când femeile musulmane au fost vizate de licitații online false.
În luna mai, un cont indian de pe YouTube numit „Liberal Doge” a încărcat un videoclip similar cu aplicația Sulli, care părea să „liciteze” femeile musulmane pakistaneze, postând fotografii fără consimțământul lor, potrivit rapoartelor mass-media locale.
Contul a fost șters de YouTube pentru încălcarea „politicilor sale stricte” care interzic discursurile de ură, inclusiv conținutul care promovează violența sau ura bazată pe gen și religie, a declarat un purtător de cuvânt al YouTube pentru CNN.
Nimeni fost arestat sau anchetat în acest caz, în ciuda mai multor rapoarte ale poliției, spun autoritățile.
Politicienii și activiștii s-au alăturat apelurilor de justiție pentru femeile promovate online.
Pe 30 iulie, Priyanka Chaturvedi, un politician al partidului Shiv Sena, i-a scris ministrului IT Vaishnaw îndemnându-l să ia măsuri împotriva celor care controlează aplicația Sulli Deals.
În scrisoarea pe care a postat-o pe Twitter, Chaturvedi a subliniat că „lipsa unor legi și pedepse preventive stricte și eficiente” reprezintă un factor motivant pentru ca astfel de infracțiuni să continue în viitor.
„Într-o țară în care femeile se luptă cu prejudecăți de gen, aceste incidente dezvăluie din nou lacune în protecția și siguranța femeilor, în special în spațiul cibernetic, se menționează în scrisoare. Mă doare să văd că aproape nicio mișcare în ceea ce privește acest caz nu a fost luată de acum, în ciuda gravității acestuia”, a mai scris ea.
Hana Khan și Nabiya Khan spun că lipsa acțiunii autorităților evidențiază lipsa sprijinului pentru victimele abuzurilor online.
Militanții spun că aceste abuzuri au puterea de a „deprecia, înjosi, intimida și, în cele din urmă, reduce la tăcere femeile”. „Femeile musulmane nu vor fi suprimate”, a încheiat Hana Khan.