ComenteazăPe grupul de Facebook unde românii își împărtășesc experiențele legate de COVID-19 există zeci de mărturii ale femeilor care au avut menstruații neregulate, întârzieri, o coagulare neobișnuită a sângelui menstrual, hemoragii și o înrăutățire a sindromului premenstrual (PMS), care include durerile menstruale foarte puternice.
„Am 27 de ani, nu am avut niciodată probleme”
Este și cazul Alexandrei, o tânără din București care s-a îmbolnăvit de COVID-19 în februarie și a avut nevoie de internare. Ulterior, au început să apară și problemele legate de menstruație.
„Pentru mine, problemele menstruale post-COVID-19 au fost și sunt destul de urâte. Problema este că mă tem să mai merg la medic, fiind atât de multe persoane infectate în continuare, așa că stau așa până trecem peste pandemie. Am 27 de ani, nu am avut niciodată probleme, am doi copii, totul a fost regulat până am făcut, în februarie, COVID. Am avut nevoie de internare, cu oxigen, menstruația a întârziat mai bine de două săptămâni, urmând zile de hemoragie cu dureri îngrozitoare și amețeli. De atunci, în fiecare lună e la fel, am întârzieri de o săptămână-două, dureri atât de puternice, încât mă țin la pat în primele trei zile, abundență și cheaguri. Între timp, am pierdut și o sarcină, în luna august.
Lucrurile erau simple și OK înainte, însă din februarie mi-e groază și mă sperie cumplit perioada menstruației, mă pune în incapacitatea de a face ceva, nu pot să gătesc, nu pot ieși din casă, nu pot nici să fac duș”, a povestit tânăra pentru Libertatea.
Și pentru Maria, modificările au apărut după ce a fost infectată cu SARS-CoV-2, după cum ea însăși povestește.
„Am avut COVID în august 2020. După vindecare, fluxul menstrual s-a modificat – este mult mai abundent. Înainte de COVID aveam o menstruație regulată, acum e neregulată, iar cea mai deranjantă modificare este faptul că înainte de această perioadă am dureri foarte mari de cap, inclusiv momente în care îmi pierd echilibrul (am și căzut de câteva ori), amețeală teribilă și o stare de rău generală. Asta se întâmplă în absolut fiecare lună, post-COVID. Medicul meu nu mi-a confirmat că ar avea legătură cu virusul, însă cert este că aceste schimbări au survenit după boală”, spune Maria.
„M-am dus la control, dar medicul ginecolog nu a găsit nicio explicație”
„Am avut COVID anul trecut, în septembrie, formă medie. Am stat două săptămâni în spital. În octombrie nu mi-a venit ciclul, dar nu i-am dat mare atenție, credeam că antibioticele și celelalte medicamente sunt de vină. În noiembrie însă am observat o schimbare în fluxul și durata menstruației: a fost mult mai slabă, dar a durat vreo 10 zile. În decembrie, a apărut și o sângerare slabă între cele două menstruații. În ianuarie, la fel. M-am dus la control, dar medicul nu a găsit nicio explicație, eram sănătoasă. În februarie a apărut o nouă modificare: menstruația a durat săptămâni în șir, deși sângerarea era slabă.
Medicul dădea din umeri. Atunci m-am decis să merg la un medic care lucrează cu homeopatie, mi-a dat un tratament care a oprit sângerarea, iar ciclul a revenit la normal timp de câteva luni. Abia după ce am dat peste niște articole despre dereglarea ciclului post-COVID, mi-am dat seama ce se întâmplase cu mine”, a povestit și Cătălina, pentru ziar.
O altă femeie, Raluca, de 46 de ani, spune că are un dosar gros de investigații și analize post-boală.
„Am avut COVID în luna noiembrie, anul trecut. În decembrie și martie am avut menstră, apoi deloc. Am fost la medic. Nu se știe exact cauza. Mi s-a spus că boala COVID-19 este una sistemică și te lovește unde ești mai sensibil. Medicul meu mi-a confirmat însă că nu sunt la menopauză, că e devreme pentru asta. Mi-a zis să fac vaccinul și să vedem ce se mai întâmplă. Am făcut rapelul acum câteva săptămâni. Încă nimic. Am 11 luni de la infectare și am un dosar gros de trei degete cu investigații și analize post-COVID, nu e deloc de glumă”, a povestit femeia.
Monica are 38 de ani și a făcut COVID în 2020. Au urmat imediat problemele legate de ciclu.
„Chiar azi (n.r. – joi, 21 octombrie) fac un an de la primul test pozitiv. Au fost două săptămâni în care am avut febră, frison, dureri de oase și de mușchi, până și gingiile m-au durut. În a zecea zi, am mers la evaluarea medicală programată de DSP, au descoperit pneumonia specifică și am început tratamentul special. Nu am avut atunci niciun anticoagulant în schema de tratament. Dar au început problemele. Din luna octombrie până la finalul lunii ianuarie nu am avut deloc menstruație. Am început să am dureri abdominale, am presupus că ar fi ovarele. La consultul ginecologic a apărut un chist mare pe unul dintre ovare. Am primit trei luni de tratament cu anticoncepționale. A mers totul bine, a dispărut în a patra lună.
Nu am avut în istoricul medical situații asemănătoare și cred că virusul SARS-CoV-2 a fost responsabil pentru asta. Medicul ginecolog mi-a spus că, teoretic, ar putea avea legătură”, a povestit tânăra, care a mărturisit și că în cele două săptămâni de izolare s-a confruntat cu atacuri de panică și anxietate. „Psihic a fost destul de dificil”, a declarat Monica.
Ce spune un medic endocrinolog
Contactat de Libertatea, dr. Emin Mammadov, medic specialist endocrinolog la rețeaua medicală Regina Maria, a pus dereglările menstruale (post-COVID-19) pe seama stresului puternic și anxietății resimțite în perioada de pandemie.
„Multe femei se plâng de dereglările menstruale apărute după infecția cu virusul SARS-CoV-2. Ca să înțelegem de ce apar aceste modificări, trebuie să înțelegem mecanismele care reglează ciclul menstrual la femei. Aceste mecanisme sunt complexe și se reglează predominant din hipotalamus, un organ neuro-endocrin, o parte din creier, unde se adună toate informațiile și se reglează aproape toate funcțiile organismului. Hipotalamusul ne ajută să ne adaptăm la diferite situații, iar prioritatea pentru el este supraviețuirea. Pentru a supraviețui, avem nevoie de energie, iar sarcina înseamnă un consum mare de energie.
Să facem comparație… Un telefon mobil încărcat complet merge fără probleme, are toate aplicațiile active. În momentul în care rezervele energetice scad (baterie descărcată), telefonul trece în mod de economisire a energiei, oprind unele aplicații care nu sunt strict necesare și au consum mare de energie. Ceva similar se întâmplă când noi (oamenii) trecem printr-o situație solicitantă, atât fizic, cât și psihic (poate fi un stres emoțional, un traumatism, o boală sau intervenție chirurgicală).
În aceste momente, hipotalamusul blochează funcția de reproducere pentru a economisi energie și a supraviețui. Multe studente au avut o dereglare menstruală în sarcină. Este un exemplu clasic de adaptare a hipotalamusului. Alte exemple sunt la sportive de performanță, în anorexie nervoasă… și după o răceală mai puternică, mai ales dacă vorbim de pneumonie”, a explicat dr. Emin Mammadov.
El a subliniat faptul că mecanismul de dereglare a ciclului menstrual după COVID este mai degrabă nespecific, iar în literatura de specialitate nu există încă niciun studiu care să descrie un mecanism specific, prin care virusul ar afecta ciclul menstrual.
„De asemenea, există mențiuni că dereglările menstruale par să fie mai comune de când a început pandemia. Cel mai probabil, schimbarea stilului de viață (dietă, sedentarism, creștere ponderală etc.) în combinație cu stresul cronic au contribuit la aceste dereglări menstruale «pandemice», dacă le putem numi așa”, a adăugat specialistul.
Ce soluții există
Soluția pentru dereglările menstruale din timpul pandemiei, spune dr. Emin Mammadov, este evitarea stresului, menținerea unui stil de viață cât mai activ (în limitele permise), evitarea infectării și, nu în ultimul rând, vaccinarea: „Pentru că vrem cu toții să oprim pandemia. În cazul în care dereglările sunt pronunțate sau persistă mai mult timp, sigur că trebuie să vă adresați medicilor (mai întâi ginecolog, apoi endocrinolog)”.
Foto: Shutterstock