Zelenski îl sancționează pe Poroșenko pentru „ajutorarea” Rusiei, declanșând o luptă politică în Ucraina

Decizia este percepută ca o deschidere a luptei politice interne, după trei ani de unitate împotriva invaziei ruse, și coincide cu apropierea unui posibil scrutin electoral.

Proteste în Parlament și reacții dure din opoziție

Măsurile luate de Zelenski au provocat tensiuni majore în Rada Supremă, unde parlamentarii partidului Solidaritatea Europeană, condus de Poroșenko, au întrerupt ședința legislativă afișând pancarte cu mesaje precum „Ucraina nu este Rusia” și „Țara este ostatică unor incompetenți. E timpul să plătească pentru greșeli”.

Reacțiile nu au întârziat nici din partea fostului președinte, care a acuzat actualul lider de „un atac colosal asupra unității naționale, principala armă împotriva agresorului”.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, un alt critic al lui Zelenski, a condamnat decizia, afirmând că „luptele politice interne slăbesc democrația și țara”.

Acuzații de trădare și sancțiuni economice

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii votează de azi în primul tur al alegerilor prezidențiale

Guvernul lui Zelenski investighează de ani buni activitatea lui Poroșenko, acuzându-l de colaborare cu Rusia. Printre acuzațiile aduse se numără:

• Apartenența la Partidul Regiunilor, fostă formațiune prorusă;
• Aprobarea unor acorduri pentru achiziționarea de cărbune de la separatiștii proruși din Donbas în perioada președinției sale (2014-2019);
• Păstrarea fabricilor companiei sale, Roshen, în Crimeea după anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia.

Sancțiunile decise de Consiliul de Securitate Națională includ blocarea activelor economice ale fostului președinte, interdicția de a efectua tranzacții comerciale interne și internaționale, restricționarea transferurilor bancare în străinătate, retragerea licențelor media și interdicția de a achiziționa terenuri.

De asemenea, Poroșenko ar putea pierde distincțiile și onorurile publice primite anterior.

Zelenski a precizat că aceste măsuri ar putea fi ridicate dacă Poroșenko returnează statului sumele acumulate prin colaborarea cu Rusia. „Trebuie să dea socoteală pentru că a subminat securitatea națională a Ucrainei”, a declarat Zelenski.

Impactul electoral și presiunile externe

Măsurile dure luate împotriva lui Poroșenko au stârnit nemulțumirea nu doar în rândul susținătorilor opoziției, ci și printre cetățenii critici față de Zelenski.

Recomandări

Nicușor Dan, plângere pentru trei infracțiuni împotriva Elenei Lasconi la DIICOT, în scandalul imaginilor cu Coldea

Deși Poroșenko nu mai reprezintă o amenințare politică directă pentru Zelenski, unii analiști sugerează că această acțiune urmărește divizarea societății și slăbirea opoziției în eventualitatea unui plan internațional de încheiere a războiului.

Comentatorul politic Serhii Marcenko a declarat că „scopul operațiunii împotriva lui Poroșenko este de a preveni o unitate națională care s-ar putea opune unei eventuale capitulări a Ucrainei, conform planului lui Donald Trump”.

Pe de altă parte, jurnalistul Roman Kraveț subliniază că, deși Poroșenko nu mai este o figură dominantă pe scena politică, decizia lui Zelenski riscă să provoace nemulțumire populară.

În contextul unor posibile alegeri, nume precum Valeri Zalujnîi, fost comandant al armatei, Kirilo Budanov, șeful serviciilor de informații militare, și prezentatorul TV Serhii Pritula sunt menționate ca posibili competitori ai lui Zelenski.

Perspectivele alegerilor în Ucraina

Alegerile prezidențiale și parlamentare au fost amânate în 2024 din cauza legii marțiale. Donald Trump a cerut organizarea acestora, dar în Ucraina există scepticism cu privire la fezabilitatea unui astfel de proces în plin conflict armat.

Riscurile majore includ siguranța alegătorilor în contextul atacurilor rusești, organizarea votului pentru militarii activi și participarea milioanelor de refugiați aflați în străinătate.

Recomandări

Alegeri în diaspora. Câți cetățeni români au votat în orașul norvegian Bergen, în primele ore ale dimineții

Conform sondajelor realizate în noiembrie 2024 de Centrul Razumkov și grupul Rating, peste 60% dintre ucraineni se opun organizării alegerilor în timpul războiului. Zelenski a sugerat că scrutinul ar putea avea loc în 2025, dar doar după ridicarea legii marțiale sau încheierea fazei active a conflictului.

Politologul Petro Olesciuk a explicat pentru Radio Svoboda că sancțiunile impuse lui Poroșenko vor afecta semnificativ finanțarea partidului Solidaritatea Europeană, reducându-i astfel șansele în cazul unor eventuale alegeri.

Urmărește-ne pe Google News