1 comentariuExtinderea spațiului Schengen a fost una dintre prioritățile președinției cehe a Consiliului UE din iulie 2022, scrie Die Presse. Încă din luna mai, Comisia a solicitat Consiliului să „ia decizii privind participarea oficială a Croației, României și Bulgariei”. La momentul respectiv, Austria nu a formulat nicio obiecție, amintește ziarul.
Die Presse este unul dintre ziarele de referință ale Austriei, de orientare liberală. Articolul este semnat de două cercetătoare, Judith Kohlenberg și Daniela Pisoiu, ultima de origine română, angajată a Institutului Austriac pentru Politică Externă.
„Veto-ul Austriei a fost comunicat abia cu puțin timp înainte de aprobarea oficială la nivel politic, mai întâi pentru toți, apoi doar pentru România și Bulgaria”, scriu autoarele. „În același timp, rapoartele repetate ale Comisiei au confirmat faptul că toate cele trei țări îndeplinesc cerințele pentru aderare, așa cum au stabilit și experții trimiși în misiuni la fața locului. Avizele Parlamentului European au fost, de asemenea, pozitive”, amintește ziarul.
Ruta prioritară a migrației ilegale nu e prin Bulgaria și România
Cercetătoarele îl contrazic pe cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care susține că poate identifica „o rută a Balcanilor de Est” și declară că „sistemul Schengen este disfuncțional”. Acestea oferă drept contraargument cel mai recent raport Frontex, care arată că ruta Balcanilor de Vest este în continuare cea mai activă în ce privește migrația către UE. Printre refugiații care sosesc acum se numără mulți dintre cei care au primit deja azil în Grecia și care iau drumul țărilor din nordul Uniunii Europene.
Sunt împinși să facă acest lucru din cauza modificărilor aduse legislației grecești, care îi privează pe cei care au dreptul la azil atât de locuință, cât și de hrană, ceea ce duce la dificultăți existențiale pentru mulți dintre ei și este în contradicție clară cu Directiva UE privind imigrarea și oferirea de azil.
Die Presse:
Cei doi cercetători subliniază că Uniunea Europeană a acceptat până acum aceste încălcări ale drepturilor fundamentale, fără să le sancționeze. „Dacă se dorește evitarea migrării ilegale, adresa corectă nu este România și Bulgaria, ci o țară care face parte de mult timp din spațiul Schengen, și anume Grecia”, notează Die Presse.
Nevoia de a citi corect statisticile
Dar și cei care caută protecție și care au stat luni întregi în țările din Balcanii de Vest, în condiții rele, se îndreaptă acum spre Vest, scrie Die Presse. Publicația atrage atenția asupra faptului că statisticile pot fi înșelătoare. „Adesea, se încearcă trecerea frontierei de mai multe ori, ceea ce duce la un număr mare de rețineri, deoarece nu se contabilizează pentru fiecare persoană, ci pentru fiecare tentativă de trecere.”
Criticile la adresa Ungariei rămân absente
Cercetătoarele atrag atenția și asupra faptului că există în continuare posibilitatea de a intra fără viză în Serbia – de exemplu, pentru cetățenii indieni. Pare destul de îndoielnic că aceștia ar face un ocol considerabil prin Bulgaria pentru a intra în UE. Pentru mulți, probabil că traseul duce din Serbia direct în Ungaria și de aici direct în Austria.
Spre deosebire de Bulgaria și România, Ungaria nu a fost până acum criticată public de guvernul austriac, dimpotrivă.
Die Presse:
Guvernul de la Viena „preferă să prezinte problema refugiaților ca pe o «problemă Schengen», ceea ce nu face decât să submineze și mai mult structura europeană, demonstrând încă o dată că dovezile și drepturile legitime nu au nicio valoare în fața unor interese politice interne temporare”, arată cele două autoare.
Solidaritatea nu poate fi unilaterală, argumentează autoarele, dând exemplul modului în care România a gestionat diverse situații de criză: „De exemplu, atunci când a făcut față în mod excelent situației refugiaților de la granița cu Ucraina, cu aproape 2,8 milioane de intrări; atunci când trenuri speciale cu personalul medical de care era nevoie urgentă au fost trimise în Austria la începutul pandemiei de COVID-19; sau atunci când Bulgaria și România au lucrat pentru a consolida flancul estic împotriva amenințării rusești”.
Ideea europeană este trăită doar atunci când se poate aștepta solidaritate din partea tuturor membrilor Uniunii Europene, inclusiv din partea Austriei.
Die Presse: