Traducere și adaptare de Karina Han
Der Standard, cotidian național editat la Viena scrie despre rețeaua de trafic de minore din 2012, printre clienţii căreia au fost trei cetățeni austrieci identificați de Libertatea în dosarul public de la Tribunalul Olt.
Jurnalista Adelheid Wölfl nu evită situația celor trei compatrioți din dosar.
Și în Austria sunt chemaţi în calitate de martori clienţii care merg la prostituatele minore. Este posibil ca acești presupuși infractori să fie supuși urmăririi penale dacă ştiau că fetele sunt minore
Der Standard
Articolul integral
EXPLOATARE SEXUALĂ. Fete tinere, sărăcie și complicitate la traficul de persoane în România.
Se simte lipsa organizațiilor de sprijin pentru victimele traficului de persoane și a instruirii adecvate a forțelor din justiție și poliție.
”Micul oraș românesc Caracal, cu un teatru național de mărimea unei cofetării, cu stadion de fotbal și ruinele turnului construit în 217 de împăratul roman Caracalla, are un renume cu o rezonanță tristă. Imaginile casei în care Gheorghe D., în vârstă de 65 de ani, a ucis două tinere au făcut înconjurul lumii. Dar nu doar făptașul este cel aflat în prim plan.
Acum este analizat și mediul social în care a avut loc uciderea fetelor. Nu este vorba doar de autoritățile care iau în derâdere victimele, ci și de realitățile sociale ale zonei. În ultimii ani, multe fete din România au fost aduse în Europa Centrală sau de Vest, unde sunt obligate să se prostitueze. Chiar în Caracal, o rețea de trafic de tinere fete a prins amploare în ultimii ani.
Cele 16 victime de-atunci – cu vârste între 14 și 16 ani – au fost forțate să se prostitueze de capul reţelei în 2011-2012. Bărbatul le-a violat și a făcut filme cu ele, folosite ulterior și ca modalitate de șantaj. Tinerele proveneau în mare parte din familii defavorizate, adesea copii ai căror părinți lucrau în alte țări ale UE. „Clienții” fetelor includeau cetățeni americani care lucrau la baza aeriană NATO, situată nu departe de Caracal, în satul Deveselu, de unde provine una dintre victimele actuale ale omorului.
Clienți austrieci
Când Alexandra M., în vârstă de 15 ani, a dispărut pe 25 iulie, iar Gheorge D. a mărturisit crima, victimele traficate şi-au făcut curaj să vorbească. Ziarul român Libertatea a intervievat-o pe una dintre ale. Oana (numele ei a fost schimbat de ziar) a spus că polițiștii s-au numărat printre „clienții” ei și că îi informase pe aceştia că fusese reținută cu forța și că este minoră. Dar poliția nu le-a ajutat pe Oana și pe celelalte fete. De asemenea, trei austrieci au fost indicați de fete drept clienți. În acea perioadă aceștia locuiau şi lucrau în Caracal. Cei trei bărbați au fost chemați în calitate de martori.
Și în Austria se întâmplă ca unii clienți ai reţelelor de trafic de minore să fie chemaţi în calitate de martori. Acești presupuși infractori ar putea să fie supuși urmăririi penale dacă ştiau că fetele sunt minore. De la vârsta de 14 ani, infracțiunile „constrângere sexuală” sau „viol” sunt relevante. Dacă fetele au cerut ajutor și nu au fost ajutate, atunci se adaugă, ca posibilă speţă, „lipsa de ajutor” (n. r.: o infracţiune în legea austriacă). Cu toate acestea, este dificil de dovedit că clienții știau despre vârsta fetelor. Oricum, austriecii din Caracal au spus că au crezut că tinerele erau majore. Aparent, nu au făcut dovada prin acte de identitate. Schimbarea legii penale în sensul inversării responsabilității de a aduce probe este o posibilitate (n. r.: clientul ar trebui să aducă dovada că avea motive să creadă că fata este majoră).
Implicarea unui sat întreg
Liderul rețelei de trafic de tinere a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Victimele nu au primit niciun ajutor psihologic și au fost lăsate în mare parte să se descurce singure. Ziarul Libertatea scrie despre exploatarea sexuală tacită a fetelor: „Este nevoie de implicarea unui sat pentru a crește un copil, dar ai nevoie și de complicitatea unui sat pentru a abuza un copil”.
Când rețelele de trafic de persoane au fost deconspirate, a devenit evident din nou că femeile tinere nu sunt protejate. În 2016, șeful Poliției orașului Mizil a fost arestat pentru acoperirea unui rețele de trafic de persoane care exploatează minori.
Un raport din 2018 al guvernului american cu privire la traficul de persoane din România critică în special „lipsa finanțării suficiente din partea statului” pentru organizațiile de ajutor pentru fete și femei. „Majoritatea victimelor au rămas neprotejate, au fost predispuse la a fi traumatizate din nou, nu au primit ajutor și riscau să fie supuse din nou traficului de persoane”, indică raportul.
De asemenea, judecătorii nu au o pregătire specială în acest domeniu, ceea ce ar avea un impact negativ asupra protecției martorilor. În 2017, 222 de traficanți au fost condamnați în România, comparativ cu 472 în anul precedent”.
Fragmente din motivarea primei sentințe a dosarului din 2012:
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 4Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro