„Zidul dronelor” menit să apere flancul estic al NATO de Rusia: sisteme de recunoaștere, sateliți și drone avansate

„Acest zid de drone ar putea fi construit în decurs de un an. Ar fi nevoie și de sisteme de recunoaștere, sateliți și, probabil, drone de supraveghere”, a declarat Gundbert Scherf, cofondator și CEO al companiei, pentru agenția de presă germană din Berlin.

Dronă cu inteligență artificială

Compania din München este specializată în aplicarea inteligenței artificiale în industria de apărare și a dezvoltat drona HX-2, utilizată inițial în Ucraina. Aceasta folosește AI pentru a ghida încărcături explozive către ținte și este mai puțin vulnerabilă la bruiaj electronic.

În plus, Helsing a stabilit un parteneriat cu start-upul francez Loft Orbital pentru monitorizarea granițelor și mișcărilor trupelor cu ajutorul sateliților.

Compania colaborează și cu producătorul suedez Saab pentru integrarea unei aplicații AI în avionul de luptă Gripen și intenționează să introducă în curând un sistem autonom pentru operațiuni maritime.

„Zidul de drone” – o barieră inteligentă în fața agresiunii

Conceptul de zid de drone ar putea înlocui câmpurile minate și ar permite trecerea trupelor proprii, oferind în același timp o barieră eficientă împotriva forțelor inamice.

„Este paradoxal, dar sistemele autonome sunt create pentru democrații. Noi apreciem viața și nu vrem un război de uzură care să coste multe vieți omenești”, a explicat Scherf, subliniind că tehnologiile asimetrice sunt esențiale pentru succes.

Recomandări

Ce fac copiii români pe internet. Cristina Lupu, specialistă în mass-media: „Doar 2% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a au spus că n-au cont pe nicio rețea socială” | Interviu

În Germania, utilizarea dronelor armate și a sistemelor de arme autonome a fost mult timp un subiect controversat. SPD, care în 2020 era partener minor în guvern cu CDU/CSU, a blocat inițial discuțiile, considerând dronele mai degrabă arme de atac decât mijloace de apărare. Totuși, invazia rusă din 2022 a schimbat radical percepția asupra necesității acestor tehnologii.

„Dacă ne uităm la flancul estic al NATO, o graniță de 3.000 de kilometri, și în loc de desfășurări masive, folosim zeci de mii de drone de luptă, atunci avem o descurajare convențională foarte credibilă”, susține Scherf. El critică abordarea clasică, ce pune accent pe numărarea tancurilor, avioanelor și navelor, sugerând, în schimb, concentrarea pe tehnologii asimetrice pentru a genera noi dileme strategice.

HX-2 – drona capabilă să înfrunte tancuri la costuri infime

Potrivit Helsing, HX-2 poate ataca artileria, vehiculele blindate și alte ținte militare aflate la o distanță de până la 100 km. Fiind echipată cu AI pentru identificarea țintelor și navigație fără GPS, drona este mai puțin vulnerabilă la bruiajul electronic inamic. „Pentru a depăși această problemă, drona compară imaginile de la sol cu hărțile. Acest proces necesită inteligență la bord, astfel încât aparatul să poată naviga chiar și prin coridoare dificile”, explică Scherf.

Recomandări

Bogdan Peșchir și „oastea” lui Călin Georgescu. Victor Micula, Tzancă Uraganu, Oana Zăvoranu, Mădălin Ionescu, plătiți pentru a-l susține pe fostul candidat extremist

În orice misiune, operatorul uman confirmă ținta, însă arma poate fi ghidată autonom de un sistem AI după primirea comenzii. Procesul implică trei etape: navigație, detectare și execuția misiunii. Soldații ucraineni sunt antrenați să utilizeze acest sistem în doar câteva săptămâni.

Extinderea producției de drone pentru Ucraina și Europa

Pe marginea Conferinței de Securitate de la München, Helsing a anunțat construirea a 6.000 de drone suplimentare pentru Ucraina, pe lângă cele 4.000 deja livrate.

Prima unitate de producție a fost inaugurată în sudul Germaniei, iar compania plănuiește să deschidă mai multe astfel de fabrici în Europa, capabile să producă zeci de mii de drone pe lună în caz de conflict.

„Dronele sunt sisteme de luptă cu o valoare operațională mult mai mare. Ele pot distruge tancuri la mai puțin de 1% din costul acestora”, subliniază Scherf.

În Țările Baltice, conceptul unui „zid de drone” este deja în discuție, fiind considerat un element complementar, nu un înlocuitor al tancurilor și artileriei. Cu toate acestea, Germania rămâne în urmă în adoptarea acestor tehnologii, chiar și la trei ani de la începutul războiului din Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News