Zile cruciale în SUA. Cum a explodat ancheta pentru demiterea președintelui Trump

Șeful ambasadei SUA la Kiev, Bill Taylor, a declarat în fața asistenței uimite din Congres, în primele interpelări publice în scandalul Ucraina, că Donald Trump era direct interesat de a grăbi o anchetă care îl viza pe Joe Biden.

Declarația face mai multă lumină în scandalul care a divizat țara.

Trump este acuzat de democrați că ar fi condiționat un ajutor financiar militar pentru Ucraina de ancheta pe care Kievul ar fi trebuit să o demareze împotriva lui Biden.

Joe Biden era vicepreședinte în momentul în care fiul său, Hunter, ocupa un loc în board-ul unei companii ucrainene de energie, controlată de un controversat oligarh.

Cum a început totul

Scandalul a început când un ”avertizor de integritate”, un analist din comunitatea de informații, a atras atenția că Trump a cerut în mod direct ancheta împotriva lui Biden într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Trump a insistat în repetate rânduri că discuția telefonică cu Zelenski a fost ”perfectă”, că nu a încălcat nicio lege și că ancheta privind demiterea sa este o mascaradă.

De notat că legislația americană interzice candidaților să solicite ajutor străin pentru a câștiga alegerile.

Ce a relatat Bill Taylor?

Recomandări

Dezvoltatorul imobiliar Nordis, unul dintre cei mai mari din România, a intrat în insolvență

Potrivit însărcinatului cu afaceri, în prezent șef al ambasadei la Kiev, un membru al staff-ului său a auzit o convorbire telefonică în care președintele întreba în mod direct despre ancheta privindu-l pe Biden.

Convorbirea s-ar fi desfășurat între Trump și ambasadorul SUA în UE, Gordon Sondland, care i-ar fi spus președintelui că ”ucrainenii sunt gata să meargă mai departe”.

După discuția telefonică, membrul staff-ului lui Taylor l-a întrebat pe Sondland ce părere are președintele despre Ucraina. Sondland ar fi răspuns că Trump este mai degrabă interesat de ancheta care îl viza pe Biden.

Cum s-a apărat Trump

Donald Trump a jucat cartea pe care o mai jucase în trecut, când precizase că îl știe doar vag pe Gordon Sondland.

De data aceasta, președintele a precizat că nu își amintește convorbirea telefonică invocată.

”Nu știu nimic despre asta, e prima dată când aud (…) În orice caz, e o informație la mâna a doua.”

Donald Trump, președintele SUA

De ce contează noua informație

Ancheta privind demiterea lui Trump a început acum o lună, dar până în prezent, toate declarațiile au fost făcute în spatele ușilor închise. Sigur, informații din aceste depoziții au mai apărut, pe surse.

Recomandări

Cum îngroapă România dosarele lagărelor de copii din comunism. Justiția refuză anchetarea infamului program ceaușist de „optimizare socială”

Important este ce anume schimbă declarația lui Taylor.

Până în prezent au mai apărut informații despre legăturile strânse dintre Trump și ambasadorul SUA în UE, Gordon Sondland, dar nu au existat dovezi despre o intervenție directă a președintelui pentru presarea Kievului.

Mărturia despre convorbirea cu Sondland ar putea schimba asta.

Vineri va avea loc și depoziția omului care a relatat la prima mână această convorbire, un diplomat numit David Holmes. Iar vineri va depune mărturie chiar Sondland.

Ce urmează pentru Trump

Ancheta pentru demiterea lui Trump este primul pas către o posibilă îndepărtare din funcție a președintelui. Dar este un scenariu inert.

Concret, dacă în urma depozițiilor, Camera Reprezentanților votează pentru punerea sub acuzare, Senatul este obligat să deruleze un proces.

Pentru condamnarea și demiterea președintelui în Senat este însă nevoie de o majoritate de două treimi.

În condițiile în care republicanii dețin majoritatea în camera superioară este greu de crezut că acest lucru se va întâmpla.

Doar doi președinți din istoria SUA au fost puși sub acuzare, Bill Clinton și Andrew Johnson, dar niciunul nu a fost destituit.

Richard Nixon a demisionat înainte de a fi pus sub acuzare.

FOTO: EPA

Urmărește-ne pe Google News