În fiecare zi, în platforma de vaccinare se introduc în jur de 120.000 de locuri la vaccinare, pentru 24 de ore, însă în ultimele zile s-au înscris doar câte aproximativ 50.000 de persoane în centrele de vaccinare, potrivit lui Valeriu Gheorghiță.
„O treime provin din listele de așteptare, două treimi se programează direct pe locuri libere. Dar există o tendință de a evita vaccinarea în perioada Sărbătorilor Pascale, deși în centre se asigură continuitatea. Cred că aceasta este explicația pentru aparenta scădere a programărilor”, precizează Valeriu Gheorghiţă.
O altă problemă, pe care a evidențiat-o maratonul de la Timișoara, este că oamenii își doresc, se pare, simplificarea accesului la vaccinare. Acolo, deși erau locuri libere în platforma oficială, timișorenii au stat la cozi ca să se vaccineze în cadrul maratonului, unde o puteau face doar cu buletinul.
„Există cel puțin un segment important din populație pentru care crearea unui cont pe platforma de programare e destul de dificil de efectuat. Și disponibilitatea oamenilor de a petrece un timp pe această platformă sau la telefon într-un call center este redusă. Dorința oamenilor de a se vaccina trebuie sporită prin ușurința cu care ajung să se vaccineze efectiv”.
„Din 4-5 mai ne așteptăm să crească numărul programărilor”
Totuși, Valeriu Gheorghiţă e optimist că numărul programărilor va creşte din 4 mai, iar unul dintre motive este faptul că, de săptămâna viitoare, încep să vaccineze medicii de familie în cabinetele proprii. „Deja distribuim materialele sanitare și primele doze de vaccin Johnson & Johnson”.
Autoritățile mai mizează pe soluțiile mobile pentru stimularea campaniei de vaccinare.
„Am început activitatea de vaccinare cu centre și echipe mobile. Procesul e destul de greoi, e nevoie de un rodaj pentru corelarea foarte bună între echipele mobile și reprezentanții autorităților locale care să elaboreze liste cu doritorii, oamenii să fie informați, pregătiți că vine centrul mobil”, adaugă Valeriu Gheorghiţă.
Ne dorim să înființăm câte un centru drive-thru cel puțin în reședințele de județ. Crește ritmul de vaccinare prin echipe mobile sau chiar prin centre operaționalizate în incinta marilor operatori economici privați, indiferent de domeniul lor. Și dorim ca maratonurile de vaccinare să fie puse în practică în cât mai multe orașe, în special cele universitare.
Valeriu Gheorghiţă:
Intenţia românilor din rural pentru vaccinare – 40%
Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID susţine că intenţia de vaccinare era de 50% medie, circa 40% în mediul rural, 70% în urban, conform unui studiu de la sfârșitul lui ianuarie – februarie.
La persoanele fără studii universitare intenția era 35-40%, la cele cu studii superioare, 60-65%. Cu cât persoanele erau mai tinere, până la 30-35 de ani, cu atât intenția era mai scăzută – 35%, comparativ cu cei peste 60 de ani – peste 75%.
Valeriu Gheorghiţă:
„În zona de nord-est a țării, intenția era mai scăzută comparativ cu sud și vest. La București era cea mai mare intenție de vaccinare. Cu cât regiunea e mai dezvoltată economic, cu atât intenția de vaccinare e mai crescută. Tinerii mai puțin școlarizați din zonele sărace au o dorință de vaccinare mai mică”, spune Valeriu Gheorghiţă.
Coordonatorul campaniei de vaccinare mai spune că doar 0,2% din persoanele vaccinate cu ambele doze s-au infectat, iar 10-12 persoane imunizate cu ambele doze au decedat.
„Există un procent mic dintre persoane, mai ales cele sever imunodeprimate, care nu dezvoltă un nivel optim al răspunsului imun. Medicina nu oferă garanții 100%. Dar sunt țări care au vaccinat un număr important de persoane și au înregistrat zero decese. Acestea nu mai sunt studii la care să existe argumente pro și contra, ci vorbim de realități care certifică beneficiile vaccinării și eficiența vaccinurilor actuale”, mai spune Valeriu Gheorghiţă.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro