- În 2023 se împlinesc 20 de ani de la adoptarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției;
- Inițiativa „Parteneriat împotriva corupției” a Forumului Economic Mondial a devenit principala platformă condusă de directori executivi în domeniul anticorupție la nivel mondial și are aproximativ 90 de semnatari.
De ce este corupția o mare problemă?
Transparency International definește corupția ca fiind „abuzul de putere încredințată în scopuri personale”. „Corupția erodează încrederea, slăbește democrația, împiedică dezvoltarea economică și exacerbează și mai mult inegalitatea, sărăcia, diviziunea socială și criza de mediu”, afirmă organizația.
Comportamentul corupt ar putea include, de exemplu, funcționari publici care cer sau primesc bani în schimbul serviciilor; sau politicieni care utilizează în mod abuziv banii publici ori care acordă locuri de muncă și contracte unor companii și persoane care le sunt prieteni sau rude; sau companii care mituiesc funcționari pentru a obține acorduri ori rezultate care să le avantajeze.
Cu toate acestea, corupția poate implica pe oricine, de la politicieni la oameni de afaceri și până la publicul larg. Iar costurile sunt, de asemenea, cu multiple fațete: afectează statul de drept, încrederea în guvern și instituții, mediul și un viitor durabil, precum și economia și oportunitățile de creștere a bogăției.
- Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) a fost adoptată în 2003 ca primul și singurul instrument anticorupție cu caracter juridic obligatoriu din lume. De atunci, 190 de țări s-au angajat să respecte obligațiile sale anticorupție; data de 9 decembrie a fost desemnată drept Ziua Internațională Anticorupție, ca modalitate de sensibilizare cu privire la corupție și la rolul Convenției în combaterea și prevenirea acesteia.
„Pentru a lupta împotriva corupției, trebuie să cunoști instrumentele instituționale care sunt disponibile sau trebuie să lucrezi pentru ca acestea să fie create în țară”, a declarat Delia Matilde Ferreira Rubio, fost președinte al Transparency International, potrivit World Economic Forum. „În afară de aceasta, trebuie să înțelegeți condițiile care facilitează corupția, deoarece corupția este societală.”
România, printre cele mai corupte trei țări din UE. Locul în clasamentul mondial
Potrivit indexului de percepție a corupției 2022 al Transparency International, Ungaria, Bulgaria și România ocupă primele trei locuri în topul țărilor membre, cu scoruri între 42 și 46 de puncte din 100.
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă foarte corupt, iar 100 deloc corupt.
La nivel global, România ocupă locul 63, cu schimbare nesemnificativă față de datele din 2021. Atunci a înregistrat 46 de puncte, cu doar un punct mai mult decât în 2022. În ultimii 10 ani, România obținut scoruri între 43 și 48 de puncte.
Țările cel mai puțin corupte din UE
Cel mai puțin corupte țări din Uniunea Europeană sunt țările scandinave, potrivit studiului Transparency International.
Astfel, pe primul loc se află Danemarca, obținând 90 de puncte. Pe locul al doilea se situează Finlanda, cu 87 de puncte, urmată de Suedia, cu 83.
Danemarca și Finlanda sunt, de asemenea, în fruntea clasamentului mondial, la egalitate cu Noua Zeelandă (cu 87 de puncte) datorită „instituțiilor lor democratice puternice și a respectului față de drepturile omului”, potrivit sursei citate.
La coada clasamentului se află țări precum Siria, Sudanul de Sud și Somalia, cu 13, respectiv 12 puncte, fiind „implicate în conflicte prelungite”.
Ce putem face împotriva corupției?
„Există două lucruri care sunt esențiale în acest caz – acțiunea colectivă și încrederea”, spune Ferreira Rubio.
„Pentru a fi eficienți în acțiunea colectivă, avem nevoie de dialog între diferitele părți ale societății și diferiți lideri. Dar trebuie să construim cu adevărat încrederea – este esențială pentru a avea cooperare în acest tip de lume cu crize întrepătrunse, un mediu foarte politizat în unele țări, fragmentare și polarizare.”
Consolidarea instituțiilor din sectorul privat este, de asemenea, esențială pentru a reduce corupția, spun experții.
Aceasta include stabilirea unor mecanisme independente și credibile pentru a asigura respectarea statului de drept și a politicilor companiei. În plus, organismele de supraveghere, cum ar fi departamentele de audit sau juridice, trebuie să mențină cel mai înalt grad de profesionalism și să fie izolate de presiunile politice.
Eforturile anticorupție sunt incluse și în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU. SDG 16 – care promovează societăți echitabile, pașnice și favorabile incluziunii – solicită reducerea „corupției și a mitei sub toate formele lor”.
PS92234 • 11.12.2023, 08:16
Lupta anticoruptie in republica bananiera romania nu exista , o tara blestemata sa fie guvernata (condusa) de hoti ( politicieni, magistrati, politisti, medici, profesori, militari, etc . ) , exista vre o tara in Europa care sa aiba un numar atat de mare de functionari de stat care au dosare penale sau sunt / au fost in puscarie ?