“Ia românească tocmai a intrat în galeria elementelor de modă care au schimbat lumea, elemente precum rochia neagră a creație a lui Coco Chanel sau tocurile cui făcute de Salvatore Ferragamo pentru Marilyn Monroe. În toată această galerie nu sunt numai haine, ci și doine, elementele vestimentare fiind cuplate cu muzica popular, cele două fiind văzute împreună. Pentru noi este primul punct de contact cu alte culturi”, a declarat pentru Libertatea, Gabriela Chiorean, manager de comunicare al Google pentru Europa Centrală și de Est. Menționăm că, recent, brandul Christian Dior și creatoaresa de modă Tory Burch au ”plagiat” portul popular românesc trecându-l în portofoliul propriu.
Căsuțele împletite au făcut deliciul copiilor
În fine, ”Ziua Universală” a Iei a început cu o zi mai devreme în București și va ține o zi mai mult, adică inclusiv duminică. Festivalului IEsc – urban, contemporan, românesc, se desfășoară în perioada 23 – 25 iunie, în Parcul Circului!
În prima zi, adică vineri, spațiul a fost ocupat de copii – de la atelierele de creație la “corturile cu specific românesc”, realizate din nuiele. Căsuțele împletite au făcut deliciul copiilor, care s-au jucat cu poftă înăuntru și pe lângă ele. “Hai, să ne jucăm de-a vecinii! Eu sunt vecinul, tu cine ești?”
La atelierul de cusut motive populare de pe ii, Ana și-a trimis mămica și surioara la plimbare, pentru că avea treabă – “O să vin și eu…”
«De dimineață m-a luat la atelier»
La aceeași masă, Bogdan și bunica lui, Constanța, erau foarte prinși în tainele cusutului. “De dimineață m-a luat la atelier, a aflat că se deschide și mi-a cerut să îl aduc”, ne-a spus bunica lui Bogdan.
Atelierul de agricultură în ghiveci s-a dovedit a fi prea mic pentru liota de copii care voia să afle ce se poate face cu florile. Organizatorii au trebuit să îi așeze pe grupe, care au intrat pe rând la practică.
Festivalul din Parcul Circului continuă astăzi și mâine și cuprinde, în afară de atelierele pentru copii, trei seri de concerte, studio foto profesionale, proiecție de film românesc, însoțită de o discuție cu personalități din industria cinematografică românească.
De Sânziene, amuțește cucul
Deşi sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un stravechi cult solar. Sărbătoarea se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară” – în preajma solstițiului de vară, când ziua este cea mai lungă din an.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 – 22 iunie) sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
Sărbătoare aeste numită Sânziene (Sfintele Zâne) în Ardeal și Drăgaică în Muntenia și Oltenia. Este o sărbătoare a iubirii. De aceea flăcăii aruncă cununid edflori pe casele unde locuiesc fete d emăritat, iar fetele dansează jocul Drăgaicei.
Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.