România este capabilă să își asigure consumul de gaze în cazul în care Rusia oprește livrările către Uniunea Europeană, însă ar putea ajunge la raționalizare la iarnă, atunci când consumul este mai mare și importurile sunt necesare. Un alt impact ar putea fi prin contagiune, dacă industria germană este închisă forțat, deoarece România este furnizor de componente pentru industria auto germană, afirmă experții consultați de Libertatea.

Depozitele de gaze: 46% în România, 62% în Germania

România are în acest moment depozitele de gaze pline în proporție de 45,9%, sub media europeană de 59,75%, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe (GIE), o asociație europeană care reunește operatorii de transport de gaze, cei de stocare și companiile care dețin terminale de gaze lichefiate.

Spre comparație, Polonia are un grad de umplere de 97%. Germania se află la 62,12%, iar Franța – la 66,86%.

Depozitele de gaze din România, pline în proporție de 45,9%

Germania raționalizează apa caldă

Germania a luat măsuri de raționalizare a consumului, pornind termocentrale și reducând furnizarea apei calde, pentru a înmagazina tot mai multe gaze.

În România, premierul Nicolae Ciucă a promis recent că țara noastră va ajunge la 80% până la 1 noiembrie. 

Țara noastră este ajutată de faptul că producția internă acoperă două treimi din consum, iar recent un nou zăcământ din Marea Neagră a intrat în producție.

Producția proprie, atuul României

Consultantul economic Adrian Negrescu spune că, deși România poate să își asigure consumul, probleme ar putea exista în sezonul rece.

„România este capabilă, în această vară, să își asigure consumul de gaze din sursele pe care le are la dispoziție. Să nu uităm că suntem interconectați cu țările UE și, în mare parte, gazele românești asigură necesarul de consum. Problemele ar putea să apară însă spre iarnă, atunci când necesarul de consum din importuri crește de la 20 la 40%. Soluția propusă de autorități, pe relația Bulgaria-Grecia, este una de perspectivă și rămâne de văzut dacă va avea un efect direct”, afirmă Negrescu.

Interconectorul Grecia-Bulgaria

Bulgaria și Grecia au finalizat zilele trecute interconectorul de gaze dintre cele două state. 

Acesta are o capacitate anuală de transport de 3 miliarde de metri cubi de gaze și urmează să devină operațional din luna august, conform Reuters. Prin acesta ar putea fi injectate gaze din Azerbaidjan sau gaze naturale lichefiate, importate prin terminale din Grecia.

Industria ar putea fi închisă

Cu toate acestea, situația nu este așa sigură. În cazul în care Rusia închide robinetul, România ar putea ajunge la închiderea consumatorilor industriali la iarnă.

„Dacă rușii opresc gazele către România, s-ar putea să avem o problemă serioasă, iar raționalizarea consumului să devină realitate. Nu avem, în momentul de față, nicio garanție că vom avea gaze suficiente la iarnă. În plus, dacă se va ajunge la raționalizare, economia va fi afectată, iar închiderea activității, mai ales în industria chimică, va pune gaz pe focul recesiunii”, spune Negrescu.

Cei mai mari consumatori de gaze sunt industria chimică și producerea de apă caldă și căldură în CET-urile din marile orașe. 

Concomitent, gazele sunt utilizate și în industria alimentară, dar și la producția de plastic, sticlă sau hârtie.

Prețul gazelor ar putea urca la cer

În cazul în care Rusia va opri gazele prețul acestora ar urma să crească puternic, iar acest lucru va afecta contractele viitoare și în România, spunea de curând Dumitru Chisăliță, expert în gaze naturale, președinte al Asociației Energia Inteligentă și fost director al Romgaz.

Prețurile sunt plafonate în acest moment pentru consumatorii casnici până în luna aprilie 2023. Guvernul rambursează furnizorilor diferența față de prețul pieței. 

Dacă prețurile ar crește și mai mult, Guvernul va trebui atunci să achite și mai mulți bani furnizorilor.

Contagiunea economică

Un alt mod în care ar putea fi afectată România este contagiunea economică.

Germania este cel mai mare exportator al lumii și cel mai mare partener comercial al României.

„Dacă Germania va strănuta din punct de vedere economic, România va face gripă, adică efectele în balanța comercială vor fi dezastruoase”, punctează Negrescu. Acesta a mai făcut avertizări recente despre impactul unei crize în Germania.

Bundesbank, banca centrală a Germaniei, estimează că economia se va contracta cu 3% în 2023, dacă Rusia oprește gazele, conform Bloomberg.

Aceasta estimează un minus de 8,6% pe primul trimestru din 2023, din care 3,5% este impactul direct, iar 5,1% este impactul amplificat prin lanțurile de producție.

UE este depedentă de Rusia în proporție de 40%, însă procentul este de 55% din importuri în cazul Germaniei.

În 2021, Germania a importat 142 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit BAFA, oficiul de comerț extern al țării. Din această cantitate, pentru consum intern au fost utilizate 100 de miliarde de metri cubi de gaze.

Cel mai mare exportator al lumii, cea mai mare industrie din UE

Germania este inima industrială a Europei, fiind cel mai mare exportator al lumii.

Germania este patria BASF – cea mai mare companie chimică a lumii, în vreme ce Bayer este unul dintre cei mai mari producători de medicamente.

Concomitent, Germania are și o mare industrie manufacturieră, fiind țara de baștină a constructorilor Volkswagen, Audi, BMW, Mercedes și Opel. 

Mai mult, în această țară au fabrici și alți constructori, precum Ford sau Tesla.

12 țări UE, deja afectate

Rusia a redus deja cu 60% livrările de gaze prin gazoductul Nord Stream 1. Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a avertizat că aceasta ar putea sista total furnizarea și a spus că 12 state au deja gazele sistate total sau parțial.

Între statele afectate se află Polonia, Bulgaria, Germania, Olanda, Finlanda și Danemarca. Franța a anunțat zilele trecute naționalizarea EDF, principalul producător de energie, în vreme ce Germania pregătește o injecție financiară de 9 miliarde de euro în Uniper, cel mai mare importator de gaze al țării.

Foto: EPA

 
 

Urmărește-ne pe Google News