Un seism cu magnitudinea de 5,4 a avut loc, joi dimineață, în zona Vrancea, fiind resimțit și în București, oraș în care sunt 2.400 de clădiri cu risc seismic, potrivit primarului sectorului 1, Clotilde Armand.
O analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă: în cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”.
O hartă interactivă realizată de un tânăr arhitect din Ploieşti arată ce risc seismic are fiecare bloc, inclusiv anul construcției, dar și alte detalii despre clădire.
Blocurile sunt împărțite pe culori după criterii precum: vechime, înălțime și după clasa de risc.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/11/harta-bucuresti-cutremur-1024x536.jpg)
Potrivit datelor publicate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu risc seismic, 363 de clădiri din București se află în clasa I de risc seismic.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d5ba379f4459b9e46358f8c53eadeb57.jpg)
Imobilele încadrate în această clasă prezintă pericol major de prăbușire în cazul unui seism cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. Aici se încadrează, de regulă, construcții ridicate înainte de anul 1977.
Sectorul 1, cea mai periculoasă zonă
Clotilde Armand, primarul sectorului 1, a transmis pe Facebook după cutremurul cu magnitudinea de 5,4 că Bucureștiul are nevoie de o nouă lege care să permită primăriilor să consolideze clădirile cu risc seismic.
„În acest moment există o legislație care mai degrabă nu-ți permite să consolidezi clădirile cu risc seismic. Degeaba avem un buget generos la sectorul 1, dacă n-avem atribuții administrative! Codul Administrativ actual este o aiureală pentru primăriile din București. O spun din nou răspicat: Capitala are nevoie de o nouă lege care să permită primăriilor să acționeze”, a subliniat Clotilde Armand.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ab728aba05a09fb91d8c2ae78e9bc305.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2eb9cda2065cd7ac8e5ca8716e8a1e6d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bf8d10be06ec0c6f414898ed8ccc6d23.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6ee95fc7057fc0d7d7a6b37d8a7187a0.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_63ca45881e0fca8a9bc185a30b7693cc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8139378a34e2e3e40388c629f53fe950.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_233e987f91b08feefb9e3cc371a579c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_9e4660b045bb339ad082aa4198ad95b3.jpg)