Zoran Milanović, un critic dur al Uniunii Europene şi al NATO, a câștigat un nou mandat de președinte al Croației

Peste 74% din voturi

Milanović a obținut peste 74% din voturi, comparativ cu Dragan Primorac, care a obținut aproape 26%, potrivit rezultatelor publicate de autoritățile electorale din Croația, după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.

Victoria reprezintă un impuls semnificativ pentru Milanović, cunoscut pentru criticile sale la adresa sprijinului militar occidental acordat Ucrainei în conflictul cu Rusia. De asemenea, Milanović este un adversar vehement al prim-ministrului conservator Andrej Plenković și al guvernului său.

În discursul său de după anunțarea rezultatelor, Milanović a subliniat că victoria sa reflectă aprobarea și încrederea alegătorilor. „Le cer (celor din guvern) să audă”, a spus Milanović. „Asta este ceea ce cetățenii au vrut să spună. Acesta nu este doar un sprijin pentru mine”.

Comparat cu Donald Trump

La 58 de ani, Milanović este cel mai popular politician din Croația și este adesea comparat cu fostul președinte american Donald Trump pentru stilul său combativ în comunicarea cu adversarii politici. Triumful său pregătește terenul pentru o confruntare politică continuă cu premierul Plenković, cu care a avut numeroase conflicte în primul său mandat.

Recomandări

Instanța confiscă sume astronomice de la fostul șef al Institutului de Cercetare Aerospațială și gașca lui. Experimente complexe și afaceriști cu 4-10 clase implicați

În primul tur de scrutin din 29 decembrie, Milanović a câștigat confortabil, lăsându-l pe Primorac, un medic legist care a mai candidat fără succes la președinție, și pe alți șase candidați la mare distanță. Turul doi a fost necesar deoarece Milanović nu a reușit să obțină 50% din voturi, lipsindu-i doar 5.000 de voturi, în timp ce Primorac a rămas mult în urmă, cu 19%.

Alegerile s-au desfășurat pe fondul unor provocări majore pentru Croația, o țară cu 3,8 milioane de locuitori, care se confruntă cu inflație galopantă, scandaluri de corupție și un deficit de forță de muncă.

Critici la adresa UE chiar în ziua votului

În ziua votului, Milanović a criticat din nou Uniunea Europeană, descriind-o ca „în multe privințe nedemocratică” și condusă de oficiali nealeși. El a declarat că poziția UE conform căreia „dacă nu gândești la fel ca mine, atunci ești dușmanul” echivalează cu „violența mentală”. „Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc și să lucrez”, a spus el. „Voi lucra pentru a o schimba, atât cât pot în calitate de președinte al unei națiuni mici”.

Milanović a fost prim-ministru în trecut, având un bilanț mixt. El îi acuză frecvent pe Plenković și partidul său conservator HDZ de corupție sistemică, în timp ce Plenković îl acuză pe Milanović că este pro-rus și o amenințare la adresa statutului internațional al Croației.

Recomandări

Salarii faraonice, de zeci de mii de dolari pe lună, pentru șefii pompierilor din Los Angeles, care au făcut praf intervențiile antiincendiu

Analistul politic Višeslav Raos a declarat că Milanović, care vorbește tot mai deschis, nu are niciun motiv să „încerce să mulțumească pe cineva sau să încerce să se controleze”. „Dacă nu a existat cooperare cu prim-ministrul în primii cinci ani (ai președinției sale), de ce ar exista acum?”, a spus el.

Se opune oricărui sprijin acordat Ucrainei

Deși funcția prezidențială este în mare parte ceremonială în Croația, un președinte ales deține autoritate politică și este comandant militar suprem. Milanović a negat că ar fi pro-rus, dar anul trecut a blocat trimiterea a cinci ofițeri croați la misiunea NATO din Germania, denumită Asistență și formare în domeniul securității pentru Ucraina. De asemenea, el a promis că nu va aproba niciodată trimiterea de soldați croați ca parte a vreunei misiuni NATO în Ucraina. Plenković și guvernul său susțin că nu există o astfel de propunere.

În ciuda puterilor limitate, mulți cred că funcția prezidențială este esențială pentru echilibrul politic al puterii într-o țară guvernată în principal de Uniunea Democrată Croată (HDZ) de la obținerea independenței față de Iugoslavia în 1991.

Primorac, în vârstă de 59 de ani, a intrat în politică la începutul anilor 2000, când a fost ministru al științei și educației în guvernul condus de HDZ. A candidat fără succes la președinție în 2009, iar după aceea s-a concentrat în principal asupra carierei sale academice, având cursuri la universități din Statele Unite, China și Croația.

Urmărește-ne pe Google News