Alegerile din România - 2024. Ştiri şi informaţii despre alegerile 2024 din România. Interviuri, declaraţii, acţiuni şi biografii ale candidaţilor, dar şi ale altor participanţi la procesul electoral. Reportaje şi articole în exclusivitate. Imagini şi videoclipuri legate de alegerile 2024 din România.
Patru runde de alegeri sunt programate în 2024, începând cu alegerile europarlamentare și alegerile locale, ambele în luna iunie, şi urmate de alegerile prezidențiale, în septembrie, și de alegerile parlamentare, în decembrie.
Coaliția PSD-PNL a stabilit că primele două etape ale alegerilor vor avea loc pe 9 iunie, când românii vor alege atât reprezentanții lor în Parlamentul European, cât și pe cei la nivel local. Urmează alegerile prezidențiale pe 15 și 29 septembrie, și alegerile parlamentare, pe 8 decembrie.
Biroul Electoral Central pentru alegerile din 9 iunie a fost anunțat la 16 martie și este compus din 7 judecători ai ÎCCJ, preşedintele Autorității Electorale Permanente și vicepreşedinţii acestui for, reprezentanţi ai partidelor politice şi organizaţiilor minorităţilor naţionale, asigurând astfel un proces electoral corect și transparent.
Alegerile locale din 2024 sunt programate pentru duminică, 9 iunie, oferind cetățenilor posibilitatea de a-și alege reprezentanții în consiliile locale şi judeţene pentru următorii patru ani.
Românii votează, la 9 iunie, pentru alegerea primarului localităţii lor, a preşedintelui Consiliului Judeţean, precum şi pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni.
Aceste alegeri sunt cruciale deoarece rezultatele vor influența aspecte importante ale vieţii de zi cu zi din comunitate, precum stabilirea şi gestionarea bugetului local, dezvoltarea infrastructurii şi serviciile publice locale.
Cetățenii români cu vârsta de cel puțin 18 ani și cu domiciliul sau reședința în țară au dreptul de a vota la alegerile locale din 2024. Votul are loc într-o zi de duminică (9 iunie), între orele 07.00 şi 22.00. În cazul în care se înregistrează aglomeraţie la secţia de votare, la ora 22.00, votul ar putea fi prelungit până la ora 23.59.
Pentru alegerile locale 2024 din 9 iunie, fiecare alegător va primi patru buletine de vot, câte unul pentru primar, preşedintele CJ, consiliul local şi consiliul judeţean.
La Bucureşti, vor fi tot patru buletine, câte unul pentru primarul general al Capitalei, Consiliul General al Capitalei, primarul de sector şi consiliul local de sector.
Deoarece în aceeaşi zi se desfăşoară şi alegerile europarlamentare, alegătorii vor primi un al cincilea buletin de vot, prin care să-şi desemneze reprezentanţii care vor merge să reprezinte România la Bruxelles.
Principalii candidaţi pentru fotoliul de primar al Capitalei sunt: actualul edil Nicușor Dan (susţinut de Alianța Dreapta Unită), actualul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone (Partidului Umanist Social Liberal), medicul Cătălin Cîrstoiu (PSD-PNL) și Mihai Enache (AUR).
Pentru Bucureşti, domiciliul poate fi în orice sector al Capitalei. De asemenea, sunt permise candidaturile aceleiaşi persoane pentru Parlamentul European şi pentru preşedinţia CJ.
Românii își vor alege reprezentanții în Parlamentul European pe 9 iunie. Eurodeputații au un rol important în formularea politicilor care-i afectează pe cetățenii Uniunii Europene.
Românii votează, la 9 iunie, pentru a alege reprezentanţii României în forul cu sediul la Bruxelles. Se votează o listă de candidaţi depusă de un partid politic sau de o alianţă de formaţiuni politice ori un candidat independent.
Cetățenii români cu vârsta de cel puțin 18 ani și cetăţenii UE cu domiciliul sau reședința în România au dreptul de a vota la alegerile europarlamentare din 2024. Votul are loc într-o zi de duminică (9 iunie), între orele 07.00 şi 22.00. În cazul în care se înregistrează aglomeraţie la secţia de votare, la ora 22.00, votul ar putea fi prelungit până la ora 23.59.
Pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, fiecare alegător va primi un buletin de vot, cu lista partidelor, alianţelor şi independenţilor participanţi la alegeri. Se poate vota doar o listă de candidaţi sau un candidat independent.
Au dreptul de a fi aleși ca eurodeputaţi din România persoanele care au împlinit vârsta de 23 de ani, au drept de vot și figurează pe listele unui partid politic, ale unei organizaţii a cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, unei alianţe politice, alianţe electorale ori ca independent.
Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 15 septembrie, urmat, dacă este necesar, de un al doilea tur, pe 29 septembrie. Președintele reprezintă România pe plan extern și are puteri semnificative în domenii cheie, cum ar fi apărarea naţională, siguranţa naţională, numirea unor reprezentanţi guvernamentali, între care premierul, și politica externă.
Românii votează, în luna septembrie, pentru noul preşedinte al ţării, cu un mandat de 5 ani. Cele două mandate obţinute de actualul preşedinte, Klaus Iohannis, se încheie în 2024, iar acesta nu mai are dreptul să candideze pentru încă unul, potrivit Constituţiei. După Revoluţia din 1989, funcţia de preşedinte al României a mai fost ocupată de Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004), Emil Constantinescu (1996-2000) şi Traian Băsescu (2004-2014).
Desfăşurarea alegerilor prezidențiale începe prin înregistrarea candidaților la Biroul Electoral Central (BEC), iar apoi urmează perioada de campanie electorală. În ziua alegerilor, cetățenii se prezintă la secțiile de votare pentru a-și exprima votul. Voturile sunt apoi numărate și centralizate de către BEC. În situația în care niciun candidat nu reușește să obțină majoritatea absolută în primul tur (mai mult de 50 la sută), se organizează un al doilea tur de scrutin între cei doi candidați cu cele mai multe voturi.
Alegătorii vor primi, în secţiile de votare, un buletin de vot, pe care sunt trecuţi toţi candidaţii la preşedinţie. Pentru a fi valid, un buletin de vot trebuie ştampilat în căsuţa cu numele canidatului ales, apoi introdus în urnă. Dacă un candidat reuşeşte să obţină mai mult de 50 la sută din voturile valabil exprimate în primul tur, va deveni preşedinte. În caz contrar, se va organiza un al doilea tur de scrutin, după două săptămâni, în cadrul căruia vor candida primii doi candidaţi. După cel de-al doilea tur, preşedinte va fi desemnat candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
La alegerile pentru președintele României se pot prezenta candidați cu vârsta minimă de 35 de ani, propuși de partide politice sau alianțe politice, constituite potrivit legii, precum și candidați independenți. Partidele și alianțele politice pot propune numai câte un candidat. Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați. O persoană poate fi preşedintele României pentru cel mult două mandate.
Alegerile parlamentare au loc la 8 decembrie, dată la care cetățenii români își aleg reprezentanții în Parlamentul României, organismul legislativ suprem al ţării. Parlamentul adoptă legi, aprobă bugetul de stat, controlează activitatea executivului şi ratifică tratatele internaţionale.
La 8 decembrie 2024, românii îi vor alege pe cei 330 de membri ai Camerei Deputaţilor şi pe cei 136 de membri ai Senatului, pentru un mandat de patru ani. Un partid poate intra în Parlament dacă va obţine mai mult de 5 la sută din voturile valabil exprimate.
Candidaţii trebuie să aibă cetăţenie română, domiciliul în ţară şi vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaţilor, respectiv 33 de ani pentru Senat.
Campania electorală se desfăşoara începând cu 30 de zile înainte de scrutin şi până în dimineaţa zilei de sâmbătă dinaintea alegerilor. Astfel, pentru alegerile locale şi europarlamentare, programate pe 9 iunie, campania electorală va debuta pe 10 mai şi se va încheia la ora 7.00 a zilei de 8 iunie. În campanie sunt interzise activităţile de propagandă electorală bazate pe violenţă, ură şi/sau discriminare, utilizarea resurselor administrative în scopuri electorale. De asemenea, este interzisă difuzarea de ştiri false despre candidaţi sau partide. Cu 48 de ore înainte de ziua votării, sunt interzise prezentarea sondajelor de opinie şi transmiterea spoturilor publicitare electorale. Mai este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare şi în şcoli, în timpul orelor de curs. Autoritatea Electorală Permanentă are responsabilitatea de a monitoriza campania electorală şi de a sancţiona încălcările regulilor, în timp ce Consiliul Naţional al Audiovizualului are atribuţia de a monitoriza prezentarea campaniei electorale în mass-media audiovizuală.
Guvernul a alocat suma de 1,5 miliarde de lei pentru organizarea alegerilor locale şi europarlamentare din 9 iunie. Pentru alegerile prezidenţiale şi pentru alegerile parlamentare nu au fost alocate încă sumele de bani.
Cetăţenii români cu vârsta de 18 ani la data scrutinului pot vota la alegerile locale din 9 iunie, în localitatea în care au domiciliul stabil. Alegătorii trebuie să fie înscrişi pe listele locale, iar acest lucru se face din oficiu, pe baza datelor din Registrul de Evidenţă a Populaţiei. Alegătorii trebuie să prezinte la secţia de votare un act de identitate valabil.
La 21 februarie 2024, coaliția PSD-PNL a decis că alegerile locale şi alegerile europarlamentare vor fi comasate şi că desfăşurarea acestora va avea loc la data de 9 iunie.
Citeşte ultimele ştiri despre alegerile 2024 din România!