PNL - Partidul National Liberal

Partidul Naţional Liberal (PNL). Ştiri de ultimă oră, informaţii, anchete, reportaje despre activitatea PNL. Legi şi proiecte de lege susţinute de PNL în Parlamentul României.

Partidul Naţional Liberal (PNL) România: Program, candidați și viziune

Partidul Naţional Liberal este un partid parlamentar de centru-dreapta, cea mai veche formaţiune politică din România, înfiinţată în 1875. Semnul electoral al Partidului Naţional Liberal este o săgeată înscrisă într-un pătrat înconjurat de 12 stele sub care se află acronimul PNL, ansamblul fiind încadrat într-un pătrat cu colţuri rotunjite.

Istoria PNL

Partidul Național Liberal a fost fondat la 24 mai 1875, de un grup de mari oameni politici români, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu. Ion C. Brătianu a fost primul preşedinte al PNL, iar formaţiunea s-a aflat deseori la putere până la începerea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Activitatea PNL a fost suspendată din 1938 și până în 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă perioadă. Partidul Naţional Liberal şi-a încetat activitatea în noiembrie 1947, odată cu instaurarea în România a regimului totalitar comunist. Mulți dintre fruntașii liberali au murit în închisorile comuniste, în vreme ce alții au fost forțați să ia calea exilului.

PNL a fost reînfiinţat în 1990, după Revoluţia din Decembrie 1989. După căderea comunismului, o parte dintre membrii săi din exil s-au întors în țară pentru a reorganiza și reconstrui Partidul Național Liberal, iar acestora li s-au alăturat personalități din țară. Printre cei care au repus bazele noului PNL s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu și Radu Câmpeanu, primul președinte postcomunist al PNL.

În anii ‘90, mișcarea liberală a experimentat o perioadă caracterizată prin sciziuni, fragmentări și tentative de unificare. Procesul reunificării liberale a început sub președinția lui Mircea Ionescu Quintus.

Ca parte a Convenției Democrate, alianța opoziției unite faţă de FSN, PNL a câştigat alegerile din 1996 şi a participat la coaliția de guvernare din perioada 1996-2000, deținând portofolii importante în cabinet.

În 2003, PNL a devenit parte a Alianței Dreptate și Adevăr – Alianța DA PNL-PD, iar după alegerile parlamentare din 2004, președintele PNL de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a devenit primul premier liberal al României după căderea comunismului.

În 2011, Partidul Național Liberal a format Alianța de Centru Dreapta (ACD), alături de Partidul Conservator (PC). Această alianţă și-a unit mai departe forțele cu Partidul Social Democrat, formând Uniunea Social Liberală (USL). USL a preluat guvernarea României în mai 2012, în urma unei moțiuni de cenzură asupra Guvernului Ungureanu și a câștigat alegerile parlamentare din decembrie 2012. Partidul Național Liberal a rămas parte a USL și a guvernării până în februarie 2014, când liberalii au anunțat sfârșitul Uniunii Social Liberale şi au ieşit de la guvernare.

După alegerile europarlamentare din mai 2014, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal au decis să nominalizeze un candidat comun pentru alegerile prezidențiale din 2014, să fuzioneze în viitor și să devină parte a familiei populare europene. Klaus Iohannis, noul președinte al PNL, a devenit candidatul alianței formate din cele două partide, Alianța Creștin Liberală (ACL). În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, devenind primul președinte liberal din istoria țării.

După câștigarea alegerilor prezidențiale, PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut.

În 2020, PNL a ocupat locul al doilea la alegerile parlamentare, după PSD, şi a decis să formeze o coaliţie de guvernare, alături de USR-Plus şi UDMR, cu liberalul Florin Cîţu prim-ministru. În anul următor, USR-Plus a ieşit de la guvernare, nemulţumit de unele decizii luate de premier, iar Guvernul Cîţu a fost demis prin moțiune de cenzură, la 5 octombrie 2021.

PNL a rămas la putere, formând cu PSD Coaliţia Naţională pentru România. Primul guvern CNR a fost învestit la 15 noiembrie 2021 şi l-a avut premier pe liberalul Nicolae Ciucă. Acesta a rămas în funcţie până în 12 iunie 2023, când, conform unei înţelegeri anterioare cu PSD - așa numita „rotativă” guvernamentală, a demisionat. PSD-istul Marcel Ciolacu a preluat mandatul de prim-ministru şi a format noul guvern, cu sprijin PNL.

În 2024, PSD şi PNL continuă colaborarea printr-o alianţă electorală pentru alegerile europarlamentare şi alegerile locale, la care cele două formaţiuni vor participa pe liste comune.

Obiectivele principale ale PNL

PNL urmărește respectarea valorilor universale ale libertătii și demnității umane și a valorilor traditionale ale poporului român, precum și reprezentarea ideilor și valorilor dreptei democratice românești.

PNL asigură promovarea principiilor democratiei și consolidarea statului de drept și actionează prioritar pentru realizarea următoarelor obiective politice:

construirea unei societăti în care fiecare cetătean al României să se bucure de libertate și de prosperitate;
garantarea, promovarea și respectarea necondiționată a demnitătii omului, a drepturilor și libertătilor fundamentale ale cetătenilor, separatia puterilor în stat și pluralismul politic;
asigurarea dreptului la liberă exprimare și a libertătii depline a presei;
garantarea, consolidarea și extinderea proprietătii private, stimularea liberei initiative și promovarea unui mediu de afaceri concurențial și competitiv;
participarea activă a României la constructia europeană, consolidarea statutului de membru al României în Uniunea Europeană, respectarea angajamentelor asumate în calitatea sa de tară membră UE și NATO și de membru al organismelor europene și internationale, consolidarea și dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA;
aplicarea legii și a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic și al asigurării coeziunii economice și sociale;
asigurarea egalitătii în fata legii a tuturor cetătenilor români;
recunoașterea rolului comunitătii și al familiei, al traditiei, al culturii și al religiei în afirmarea identitătii nationale;
reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie și pe respectarea principiilor subsidiaritătii și descentralizării;
asigurarea suveranitătii și securitătii nationale, a independentei, a unitătii și a integritătii României, promovarea intereselor țării și păstrarea identității naționale, în conditiile generate de statutul de membru al Uniunii Europene;
combaterea tuturor formelor de discriminare în viata politică, economică și socială;
creșterea nivelului de cultură, asigurarea accesului liber și egal al cetătenilor României la educatie, încurajarea dezvoltării educatiei, a educației permanente și a cercetării, educarea cetătenilor în spiritul democratiei și încurajarea acestora de a participa la viata publică;
sustinerea și educarea tinerei generatii în spiritul democratiei și al valorilor europene;
consolidarea democratiei și încurajarea participării cetătenilor la viata publică și la întărirea controlului public asupra statului;
încurajarea dezbaterii și a schimbului de idei, atât în interiorul, cât și în exteriorul partidului;
restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietătii publice;
eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulatie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor și a persoanelor;
combaterea coruptiei, a crimei organizate și a terorismului; garantarea sigurantei cetăteanului;
susținerea relevantei și utilității sociale, precum și a principiului dezvoltării durabile în fundamentarea politicilor publice și a deciziilor majore care privesc dezvoltarea economico-socială a tării;
adaptarea permanentă a directiilor de actiune politică stabilite prin Programul Politic al partidului la nevoile reale ale României, precum și la politicile promovate de Partidul Popular European.