EXCLUSIV | Mercenarul român, care de un an este ostaticul unei grupări teroriste. Familia nu mai știe nimic de Iulian Gherguț, dar autoritățile spun că e în viață

Familia lui Iulian Gherguț, românul răpit în statul african Burkina Faso pe 4 aprilie 2015, nu știe dacă ruda lor mai este în viață, însă Ministerul de Externe ne-a asigurat că acesta este viu, chiar dacă astăzi se împlinește fix un an de la capturarea lui de către organizația teroristă Al-Mourabitoune. Ultimul semn de viață din partea românului a fost în august 2015, când acesta a apărut într-o înregistrare a grupării teroriste în care ruga autoritățile de la București să-l salveze. Reamintim că membrii Al-Mourabitoune l-au răpit pe Iulian Gherguț, originar din județul Neamț, în timp ce acesta patrula ca agent de securitate în jurul unei mine de mangan din Tambao, nordul Burkinei Faso, în apropiere de frontiera cu Niger și Mali. Alți români care lucrează în Africa de Vest ne-au precizat că ostaticii cu pielea albă sunt tratați ca niște sclavi.

Negocieri fără tam-tam

Iulian Gherguț este un mercenar român, apropiat al controversaților Horațiu Potra, specialist în activități de securitate în zone de conflict, și Frank Timiș, un afacerist plecat din România și care a investit pe continentul negru. Potra, prin firmele și asociațiile sale, asigură paza minelor lui Timiș din Africa. “Lucra ca agent de Securitate. Avea experiență militară. Nu știu dacă mai este în viață, familia nu a mai primit niciun semn. De altfel, cred că nici autoritățile române nu sunt sigure că Iulian mai trăiește”, ne-a precizat un membru al familiei nemțeanului.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Autoritățile române au format încă din toamna anului trecut, după difuzarea înregistrării cu Iulian Gheguț amenințat de teroriști și cerând ajutor, o celulă de criză, cu scopul de a-l elibera. “Împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, care acţionează pe toate canalele diplomatice disponibile  şi gestionează activitatea de comunicare, autorităţile române competente în domeniul securităţii naţionale – Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării Naționale – depun toate eforturile pentru eliberarea cetăţeanului român. Fiecare instituţie acţionează cu instrumentele şi metodele specifice de acţiune, conform competenţelor”, ne-au transmis ieri reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe.

Conform unor surse implicate în tratativele pentru eliberarea lui Iulian Gherghuț, autoritățile încearcă eliberarea acestuia chiar dacă rezultatele se lasă așteptate. “Facem orice e posibil ca să-l salvăm pe românul răpit, dar vrem să facem asta fără tam-tam. Fără să creștem valoarea românilor. Nu vrem să creștem cota românilor să ne trezim cu un val masiv de răpiri al celor care muncesc în zonă”, ne-a precizat o sursă implicată în negocieri.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Potra, sfătuitorul autorităților

Rezervele autorităților au în vedere faptul că în Burkina Faso și alte state din zonă lucrează mai mulți români în domeniul securității care pot deveni victime ale teroriștilor. Unul dintre sfătuitorii autorităților române este chiar Horațiu Potra, cel care în ultimii ani a angajat în state din Africa câțiva zeci de români, foști soldați, pentru a asigura operațiuni de pază și protecție. “Cazul este preluat de autoritățile române și cred că cel mai bine este să vorbiți cu ei. Cu cât vorbiți mai multe în ziare cu atât îi puneți viața în pericol. Recomandarea este să lăsați autoritățile competente să-și facă treaba”, ne-a transmis acesta din Africa.

Originar din Mediaș, Potra a plecat definitiv din țară după ce în 2010 a fost implicat într-o anchetă DIICOT privind traficul de droguri. Eliberat după ce a fost reținut 24 de ore, mercenarul a plecat imediat din România. De altfel, același parchet antimafie a deschis o anchetă și în cazul răpirii lui Iulian Gherguț. Un alt român care lucrează în zona Africii de Vest ne-a explicat că ostaticii grupării teroriste sunt tratați de obicei ca niște sclavi dacă sunt ținuți în viață.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Al-Mourabitoune a mai răpit români

Nemțeanul nu este singurul român care a fost prizonierul Al-Mourabitoune. În ianuarie 2013, aceeași organizație a luat cu asalt complexul gazifer Tigantourine de lângă In Amenas, din Algeria. 38 de ostatici străini au murit, printre care și doi români: Tiberiu Ionuţ Costache şi Mihail Marius Bucur. Pe lângă aceștia, alți patru conaționali au fost ostatici și au scăpat cu viață. Constănțeanul George Iachim, unul dintre norocoși, își amintește că membrii grupării erau foarte duri. “Nu conta de unde erai și habar nu aveau de România”, și-a amintit acesta. Un alt român care a fost prizonierul terorișilor de la Al-Mourabitoune, în 2013, în criza din Algeria, și-a adus aminte că membrii organizației erau foarte intersați de cetățenii străini pe care îi vedeau ca o marfă. “Teroriștii care au atacat locația în care lucram la momentul acela au căutat doar expați . Localnicilor li s-a permis să părăsească locația fără nici un fel de probleme. Românii care au fost luați ostatici au avut doar ghinionul si neșansa să se afle in locul nepotrivit în momentul nepotrivit”, explică acesta.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro