Aici se va studia teleportarea! Am intrat în buncărul care va ascunde cel mai puternic laser din lume, la Măgurele

Delegaţie NATO, interesată de evoluţia proiectului

Se lucrează cu o rigurozitate atât de mare la acest proiect, încât în ziua vizitei noastre o delegaţie NATO venise la institut pentru a pune întrebări legate de evoluţia lui. Directorul institutului, Nicolae Zamfir, ne-a spus că greul a trecut, iar buncărul care va adăposti laserul a fost modificat de mai multe ori, în conformitate cu cerinţele internaţionale, pentru a ajunge şi chiar pentru a depăşi celebrul centru pentru cercetare nucleară de la Geneva, aşa-numitul CERN.
În premieră, am obţinut acordul de a pătrunde în măruntaiele centrului unde vor fi aduse superlaserele şi fasciculul gigant, denumit GAMA. O firmă austriacă a obţinut contractul pentru această construcţie, dar muncitorii români lucrează nemţeşte. Toată lumea respectă planurile, iar inginerii responsabili de supraveghere nu-şi dezlipesc ochii de pe lucrare.
Toţi ştiu că orice greşeală cât de mică poate fi fatală laserului, care va fi depozitat în condiţii de maximă siguranţă. Mai exact, laserul, cel mai puternic din lume, va fi poziţionat pe un suport suspendat, care va fi deasupra nivelului cercetătorilor, care vor fi ca nişte roboţi pe lângă el, aşa cum vedem doar în filme.
Ca să vă imaginaţi amploarea acestui spaţiu, doar în interiorul acestei hale sunt folosite acum, spre terminare, două macarale care lucrează cu finisaje. Impresionantă este şi hala în care va sta fasciculul GAMA, mult mai mare şi mai complexă, unde muncitorii par nişte furnici pe lângă schelele care îl vor susţine. Suprafaţa totală a buncărului este de 30.000 de metri pătraţi.

Recomandări

Referendumul din Moldova trece la limită: dar anunță ceva profund defect

Vor căuta tratamente pentru cancer

Ce se va întâmpla propriu-zis aici? Ei bine, directorul institutului vorbeşte despre descoperiri revoluţionare, iar dacă optimiştii aduc în discuţie teleportarea, el spune că medicina va avea numai de câştigat, cu siguranţă.
“Orice experiment necesită un grad de protecţie, să nu existe radioactivitate. Putem experimenta aici orice, fără să ne asigurăm atât de amplu, pe distanţe mari. Cap de listă va fi experimentul cu izotopi radioactivi pentru a fi folosiţi în tratarea cancerului”, spune Zamfir.
Un experiment cu totul ieşit din comun va consta în “transportarea” unei cantităţi de substanţă cu viteza luminii – prin intermediul unui câmp electromagnetic mai puternic decât oricare altul din Univers. Acest câmp va atrage electronii din învelişul atomilor, iar electronii vor atrage, la rândul lor, aproape instantaneu, nucleul atomului către ei.

Cei mai buni cercetători din lume, cooptaţi la Măgurele

Revenind la cele pământeşti, aflăm de la directorul institutului că distracţia recrutării personalului a început, şi nu este deloc uşoară.
“Sperăm să avem peste 200 de cercetători până în 2018. S-au recrutat până acum circa 100. În condiţiile în care am avut peste 1.000 de aplicaţii. Poziţiile sunt deschise internaţional”, explică Nicolae Zamfir, directorul institutului, cel care are sarcina de a convinge sutele de “creiere” să vină în România.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Majoritatea românilor spun că țara merge într-o direcție greșită sub PSD-PNL

Au învăţat limba română la foc automat

Cercetătorii angajaţi până acum sunt de trei categorii. În prima categorie sunt cercetătorii români, o minoritate, care s-au întors special pentru asta. În a doua categorie sunt străini de România. Veniţi din Bulgaria, Polonia, Germania, Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie şi Suedia. Avem şi din Japonia, China, Vietnam, Pakistan şi Statele Unite. Cu toţii s-au mutat la noi, iar institutul le-a pus la dispoziţie cursuri de limba română.
“Le‑au absolvit cu brio, deşi între ei vor comunica în engleză. Să-i vedeţi pe japonezi când comandă ciorbă (n.r. – râde). În a treia categorie sunt români care s-au întors din străinătate după ce au absolvit diverse studii de specialitate, atraşi de noutatea proiectului. Toţi sunt plătiţi acum, iar sarcina actuală a fost să scrie proiecte pentru viitoarele experimente. Ele au fost aprobate şi acum se aşteaptă implementarea lor”, mai spune directorul Zamfir.
Foto: Alex Dobre

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro