Poziţia ALDE este contrară celei a PSD, deşi cele două partide sunt parte a coaliţiei de guvernare. De altfel, PSD şi ALDE au venit separat la consultările de la Palatul Cotroceni.
„Preşedintele a afirmat că încearcă, prin rolul constituţional pe care îl are, o mediere între partidele politice, astfel încât toate problemele legate de legile Justiţiei să poată să-şi găsească o rezolvare. Este util ca între partidele politice reprezentate în Parlament să (…) încercăm să cădem de acord, să realizăm eventual un consens pe modificările care trebuie operate la legile Justiţiei, având în vedere recomandările Comisiei de la Veneţia, recomandări de care va ţine seama şi Comisia Europeană în întocmirea raportului MCV, dar aceste discuţii trebuie să pornească de la câteva premise pe care i le-am prezentat preşedintelui”, a spust preşedintele ALDE, după discuţii.
Unul dintre principiile discuţiei ar fi, potrivit lui Tăriceanu, definiţia statului de drept, care ar trebui să aibă în prim-plan „apărarea drepturilor şi libertăţilor individuale”.
„Trebuie să cădem de acord asupra unei definiţii a ceea ce înseamnă statul de drept, pentru că nu putem să avem vederi diferite”, a explicat preşedintele Senatului. El a criticat recomandările Comisiei de la Veneţia, dar s-a declarat deschis la dezbateri în Parlament pentru modificarea legilor justiţiei.
„Din această perspectivă, am un gust relativ amar şi în privinţa Comisiei de la Veneţia, care văd că nu scoate un cuvânt despre impactul modificării legilor Justiţiei asupra garantării sau pentru garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu.
Tăriceanu vorbeşte despre nevoia unui ministru al Justiţiei „independent politic”
„Pentru o perioadă, atâta vreme cât justiţia nu intră în normalitate, va trebui să acceptăm ideea unui ministru independent politic, un tehnocrat de prestigiu, care să asigure conducerea Ministerului Justiţiei astfel încât să scoatem justiţia de sub orice formă de ingerinţă politică”, a declarat Tăriceanu după discuţii.
Totodată, el a vorbit, în acest context, despre necesitatea „scoaterii la lumină a tuturor protocoalelor secrete care au funcţionat sau care încă mai funcţionează şi care implică instituţii din justiţie, abrogarea lor şi cu tot ce presupune ca consecinţă pe linie de justiţie”.
„Cred că persoanele care au semnat aceste protocoale nu mai au credibilitatea necesară să ocupe funcţii de conducere în justiţie”, a evidenţiat el.
Citește și: