Amănuntele „spinoase” ale protocolului SRI-Parchetul general evidențiază dorința Statului ca anchetele să fie mai rapide

Titlul documentului este „PROTOCOL DE COOPERARE între Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securitătii naţionale”, și el a stat la baza cooperării directe dintre procurori și ofițeri SRI.

Lecturarea completă a documentului ce se găsește la pagina de internet https://www.sri.ro/assets/img/news/protocol-de-cooperare/Protocol_declasificat.pdf indică pârghia celor două instituții de eficientizare a anchetelor penale.

Protocolul pare să fi avut menirea de a crea posibilitatea legală ca ofițerii SRI să poată furniza informații esențiale procurorilor pe care aceștia din urmă să le poată transforma legal în probe.

În preambulul documentului sunt evidențiate șase principii esențiale în baza cărora acest protocol va funcționa precum și toate legile avute în vedere la momentul încheierii lui.

Astfel Constituția, nouă hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare al Țării și alte peste zece legi, sunt normele generale în baza cărora a fost încheiat acest document și totodată cadrul de conformitate în care acesta trebuia să se desfășoare.

Principii

„Cooperarea între Parchet și Serviciu se realizează în temeiul legii și în conformitate cu prevederile prezentului Protocol, cu respectarea următoarelor principii:

Recomandări

Marcel Ciolacu a anunțat data la care România va intra în Schengenul terestru, după întâlnirea cu Mark Rutte

1. Principiul statului de drept, care consacră supremaţia legii, egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii, respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi separaţia puterilor în stat;

2. Principiul responsabilităţii, care presupune ca autorităţile statului să răspundă pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor de acţiune convenite, suportând consecinţele pentru neîndeplinirea acestora, potrivit legii;

3. Principiul prevenirii săvârşirii infracţiunilor, conform căruia identificarea anticipată şi înlăturarea în timp util a unor fapte antisociale grave sunt prioritare şi imperative;

4. Principiul coerenţei şi continuităţii în cadrul cooperării, potrivit căruia părţile semnatare trebuie să conlucreze permanent şi să asigure un cadru unitar şi flexibil pentru realizarea obiectivelor ce trebuie îndeplinite;

5. Principiul evaluării periodice a activităţilor prevăzute în prezentul protocol, atât din punct de vedere al rezultatelor concrete, al managementului inter-instituţional, condiţie de bază pentru asigurarea eficientei în realizarea obiectivelor comune.

   f. Principiul respectării obligaţiilor şi răspunderilor ce revin părţilor privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi a normelor privind accesul la informaţii clasificate”, se arată în documentul făcut public de SRI”, se arată în documentul postat de SRI.

   
   Recomandări

   Elena Mateescu, șefa ANM, despre episodul de iarnă care lovește România: „De joi, se va răci semnificativ”

   Dotări operative și suport tehnic special

Potrivit protocolului, SRI a pus umărul serios la dotarea parchetelor cu tehnică specializată de comunicație, a ajutat la securizarea datelor Ministerului Public și totodată a oferit suport informativ complex în dosarele care puteau fi instrumentate de către procurori folosindu-se de acest „beneficiu” de la Serviciu.

În secțiunea „Obiectivele cooperării” se detaliază activitățile pe care SRI le va face pentru Ministerul Public, în ceea ce pare a fi acordarea unui suport unidirecțional, de către Serviciu, procurorilor.

„Valorificarea eficientă a capacităților specifice deținute de cele două instituții în scopul cunoașterii, prevenirii și contracarării vulnerabilităților și a factorilor de risc externi şi interni la adresa securității naționale, care pot genera sau favoriza săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.2;

punerea la dispoziţie a informaţiilor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice părţilor, precum şi asigurarea protecţiei acestora;

efectuarea cu celeritate a demersurilor prevăzute de lege, pentru solicitarea şi obţinerea, de către Serviciu, a mandatului pentru autorizarea măsurilor privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii;

Recomandări

Mircea Geoană, după răspunsul dat de Elena Lasconi la o întrebare de politică externă: „Doamne, Dumnezeule!”

organizarea şi realizarea sarcinilor ce revin părţilor potrivit art.85 din O.U.G.nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi art. 27 din O.U.G.nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul prevenirii, combaterii şi înlăturării activităţilor de natură să pună în pericol securitatea naţională, pe care cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul României le-au desfăşurat, le desfăşoară ori despre care există indicii temeinice că intenţionează să le desfăşoare;

asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce revin Parchetului în vederea punerii în aplicare a actelor de autorizare emise potrivit prevederilor art.911 – 915 şi art.98 din Codul de procedură penală;

corelarea activităţilor de identificare, obţinere, valorificare, conservare şi prelucrare analitică a informaţiilor referitoare la infracţiunile prevăzute la art.2;

constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, în vederea documentării faptelor prevăzute la art.2;

acordarea cu titlu gratuit de către Serviciu, a asistenței în domeniul protecției informațiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei oficiale;

elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, acţiuni şi programe, comune;

j. acordarea de către experţii Serviciului, în condiţiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală, pentru aplicarea prevederilor art. 911-915 şi art.98 Cod procedură penală;

k. acordarea de către Serviciu, în condiţiile legii şi ale prezentului Protocol, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor în cauzele prevăzute la art.2, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată;

crearea unor mecanisme informatice care să asigure comunicarea operativă, în situaţii deosebite, a datelor şi informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor fiecărei părţi;

m. participarea la programe comune de formare, specializare, pregătire sau perfecţionare profesională”, sunt obiectivele prevăzute în protocolul dintre SRI și PICCJ.

Dorințele SRI

SRI a dorit să vadă eficiența activității procurorilor în cazul informațiilor puse la dispoziția acestora. Mai precis, SRI  a stabilit termene de timp în care procurorii să analizeze, probeze și soluționeze informările „servite” de ofițerii SRI.

Condiția nu pare să exceadă ideii generale a protocolului, respectiv aceea de celerizare și eficientizare a efectuării anchetelor penale.

„Art. 4. – Verifică, prin procurorii anume desemnaţi, propunerile formulate de Serviciu şi solicită, în scris, Preşedintelui înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie eliberarea mandatelor de autorizare a efectuării unor activităţi, în scopul culegerii de informaţii.

Art. 5. – Asigură, prin procurorii specializaţi, valorificarea informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor, referitoare la iniţierea/săvârşirea de infracţiuni, transmise de către Serviciu, obţinute ca urmare a punerii în aplicare a mandatului, în măsura în care cunoaşterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale şi nu afectează derularea activităţilor specifice pentru contracararea ameninţărilor la adresa securitătii naţionale.

Art. 6. – (1) Comunică, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile modul de verificare a informărilor sau sesizărilor primite de la Serviciu referitoare la infracţiunile prevăzute în art.2, cu excepţia cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menţionat, se solicită informaţii suplimentare în legătură cu cauza.

Urmărește-ne pe Google News