Arta care șochează. Galeria în care a fost expusă o vulpe jupuită a fost obligată să acopere ferestrele cu draperii. Artiștii reacționează: „Oamenii nu mai sunt indignați când văd la măcelărie animale sacrificate?”

• În câteva ore, internetul a luat foc. Comentariile pe Facebook s-au concretizat în reclamații la Poliție, un consilier al Primăriei București a luat atitudine, oamenii au amenințat artiștii cu moartea.
• Reporterul Libertatea a fost, ieri, la galeria de pe strada Șelari. Încercuită de polițiști, ascunsă de perdele negre, vulpea jupuită și-a spus povestea: una despre violența oamenilor. Și a felului în care câțiva artiști au ales să protesteze față de ea. Vulpea jupuită e un manifest.
• Artiștii s-au așezat pe canapea. Între ei, a stat tot timpul un câine. Viu. 

Trebuie precizat de la început. Vulpea expusă la Atelier 35, spațiu deținut de Uniunea Artiștilor Plastici din România, nu e un animal mort, așa cum au presupus cei care au văzut imaginile. E realizată din fibră de sticlă și rășină de un grup de tineri artiști nonconformiști din Timișoara.

Imaginea rămâne totuși greu de privit.

Baraka Artist, o „colonie artistică”, așa cum le place lor să-și spună, a șocat acum și Bucureștiul, după ce în Timișoara în vara acestui an au realizat o instalație cu 2.000 de penisuri la Festivalul Revolution, expoziție care a fost până la urmă interzisă de Consiliul Județean.

„Noi facem artă, punct”

Mihai Toth și Paul Feier, doi dintre cei patru membri ai grupului Baraka, au primit ieri, în loc de public, vizita polițistilor. Polițiști locali, agenți de la Poliția Română, dar și jandarmi, toți veniți în urma sesizărilor primite de la cetățeni.

Implicat în scandal a fost și consilierul general ALDE Tudor Ionescu, un militant pentru drepturile animalelor, care a sesizat organele de poliție încă de sâmbătă seară și care atrage atenția că promovarea violenței împotriva animalelor nu poate fi numită artă.

Artiștii spun însă că prin opera lor exprimă realitatea de zi cu zi, legătura dintre viață și moarte, iar prin ceea ce fac luptă, de fapt, pentru o cauză, aceea de a îndepărta „frica de a spune ce crezi într-o societate legată la mâini în privința asta”.

„E vorba despre un soi de libertate de exprimare. Deși a trecut comunismul și se presupune că s-a dezvoltat libertatea de exprimare, asta e doar o mască. Nu facem artă și politică sau artă și religie. Noi facem artă, punct. Ne-am ales nișa noastră, care pune în discuție lucruri reale din societate. E o simplă provocare pentru societate”, a declarat Mihai Toth pentru Libertatea.

Comparația cu măcelaria

Partenerul său, Paul Feier, se întreabă de ce oamenii s-au arătat indignați de un animal din rășină expus într-o galerie de artă, dar nu reacționează negativ atunci când merg la măcelărie sau în supermarket și cumpără carne de porc sau de pui expusă într-o vitrină.

„Obiectul ăsta e în fiecare zi lângă noi. Omul, când merge la magazin la raionul de carne și vede sute de animale sacrificate pentru pofta cuiva, de ce nu se simte indignat? Cumperi puiul ăla și îl mănânci. De ce se simte indignat pentru un obiect care nici nu a alterat viața unui animal?”, explică Paul.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Cum a început totul

Povestea vulpii de la Atelier 35 a început pe o șosea. Băieții au găsit cadavrul animalului în putrefacție, l-au luat la atelierul lor din Timișoara pentru a le servi drept model și au început proiectul care acum a creat un scandal uriaș în Capitală.

Cât despre criticile oamenilor, Mihai și Paul recunosc nu doar că sunt constructive, dar oferă și o mai mare consistență artei, pentru că arta „se activează când interacționează cu oamenii și când oamenii au reacții”.

Faptul că oamenii i-au jignit pentru creațiile lor, că au criticat vulpea din galerie și inclusiv că au venit polițiști la galerie și au cerut să fie acoperite vitrinele a dat o consistență operei lor, iar acum, spun ei, are o valoare mai mare.

Puiul „fericit” de pe cutia de carne

„Oamenii vor pune mereu sub semnul întrebării lucrurile astea pentru că nu au capacitatea de a observa ceea ce este lângă noi. Or, noi tocmai asta facem, trezim morții vii. Nimeni nu vrea să vadă mai mult. Vedem puiul fericit de pe cutia de carne. Uau, ce mă bucur că o să fiu tăiat. Hai să fim serioși, nimeni nu vrea să fie tăiat. Poate când o să înțeleagă oamenii arta noastră, o să fim morți deja”, afirmă Paul Feier.

Următoarea lor țintă e să cucerească Parisul cu arta lor nonconformistă și sunt siguri că francezii vor înțelege altfel viziunea lor artistică.

Epilog după draperie

Polițiștii le-au cerut artiștilor să acopere ferestrele galeriei cu draperii opace. Mihai recunoaște că nu îi place ce s-a întâmplat, dar este realist și într-un fel i se pare normală reacția autorităților. Intenția lor, ca artiști, nu a fost să provoace pe nimeni: „E vorba aici despre viață și despre moarte, despre mișcare și despre statică”.

Baraka Artist au prezentat aceeaşi lucrare şi în Timişoara, pe 24 noiembrie, în cadrul expoziţiei „Noiembrie 24”, alături de alte 23 de sculpturi, picturi şi instalaţii. Deşi se aşteptau ca lucrările să rămână expuse până în primăvară, expoziţia a fost închisă după nici o lună, fără o explicaţie concretă.

Linșati pe internet

Atât de reală a părut lucrarea celor de la Baraka, încât mulți dintre cei care au văzut imaginile au crezut că e vorba despre un câine care a fost ucis şi jupuit apoi pentru a fi expus în cadrul galeriei și i-au amenințap pe artiști. Chiar și când au aflat că nu e un animal torturat, mulţi au continuat să se întrebe dacă asta este totuși artă.

Urmărește-ne pe Google News