Fecioara Maria a fost vestită, cu trei zile înainte, că îşi va da obştescul sfârşit de către arhanghelul Gavriil. Ea s-a bucurat, s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi a pregătit patul în care a adormit pentru totdeauna.
Apostolii, plecaţi în lume să propovăduiască Evanghelia, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, mai puţin Sfântul Toma. Sosit abia după câteva zile, acesta a cerut să o mai vadă o dată pe Maica Domnului, dar când a fost deschis mormântul, trupul Ei nu mai era acolo. Fecioara se înălţase la ceruri în trup, nu doar cu sufletul, luată fiind prin puterea Fiului ei, Iisus Hristos.
Creştinii îşi încep ziua la biserică
În dimineaţa acestei zile, credincioşii merg la slujbă: femeile se roagă pentru binele gospodăriei, iar bărbaţii, pentru recolte îmbelşugate.
Fetele de măritat se roagă la icoana Maicii Domnului să îşi găsească ursitul, iar acesta să fie un bun creştin. Ca să-l atragă, ele poartă toată ziua în sân un fir de năprasnic (considerat plantă a dragostei). Ca să n-o supere pe Maica sfântă, nu au voie să-ţi taie părul şi să-l arunce la gunoi.
Femeile împart struguri, prune şi faguri de miere la biserică, apoi se duc la cimitir, unde tămâiază mormintele rudelor.
În popor se crede că sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Marie Mare, Sântămaria sau Uspenia, trebuie “ţinută” pentru sănătatea şi prosperitatea oamenilor, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară de prunci, dar şi pentru vindecări şi prinderea hoţilor şi a răufăcătorilor.
Cine lucrează azi nu are parte de recoltă
La sate, gospodarii nu pun mâna pe furcă sau pe lopată, ştiind că cine lucrează în această zi sfântă nu va avea roade de cules, vitele i se vor îmbolnăvi, iar de gospodărie se va alege praful.
“La Sântămaria Mare/Tulesc oile la vale”, se spune în popor: de la 15 august, ciobanii pregătesc turmele de oi, pentru a le coborî de la munte la iernat.
Bărbaţii pun pălăria în cui şi scot căciula, ştiut fiind că de-acum vara face pasul înapoi şi toamna câştigă teren văzând cu ochii.
Se deschide sezonul nunţilor
După postul Sfintei Marii şi până la postul Crăciunului se întinde cel mai important sezon al nunţilor din tradiţia populară – aviz amatorilor atât de la sat, cât şi de la oraş.
În calendarul agricol, perioada cea mai bună pentru semănăturile de toamnă este cea dintre cele două Sântămarii: 15 august-8 septembrie.
În ziua Adormirii Maicii Domnului se adună ultimele plante medicinale şi, pentru a beneficia de toată puterea lor tămăduitoare, sunt puse la icoana Fecioarei.
În popor se mai spune şi că, dacă în apropierea acestei zile sfinte au înflorit trandafirii, e semn că toamna va fi lungă.
«Ziua numelui» se serbează de Sfânta Marie Mică
Cei 2,2 milioane de români botezaţi cu numele de Maria, Mărioara, Mariana, Marina, Marin, Marian etc. vor trebui să mai aştepte trei săptămâni pentru a încinge petrecerile onomastice. Ziua rezervată lor este 8 septembrie, la praznicul naşterii Fecioarei, cunoscut şi ca Sfânta Marie Mică.