VIDEO / ”Punctele morţii” din România: barierele pentru calea ferată, „opţionale” pentru CFR

Dincolo de calea de rulare a trenurilor, un sistem funcţional presupune sporirea gradului de siguranţă feroviară şi, mai ales rutieră, acolo unde este cazul. Trecerea la nivel cu calea ferată din comuna Dragăneşti, satul Meri, judeţul Prahova, este cel mai bun exemplu care demonstrează proasta administrare a infrastructurii feroviare. Deşi punctul feroviar de trecere a fost prevăzut în trecut cu bariere automate, acestea au fost, între timp, dezafectate. Mai mult, întreg perimetrul pare abandonat. Semnalele vizuale abia se zăresc, iar vegetaţia din jur obturează aproape complet vizibilitatea şoferilor.

“Prioritatea legii”

Potrivit legislaţiei, barierele automate pot fi dezafectate doar cu aprobarea primăriei pe raza căreia se află acestea şi a Poliţiei Rutiere. Mai mult, “categoria trecerii la nivel cu calea ferată, respectiv tipul instalațiilor de semnalizare, se stabilește în funcție de intensitatea traficului feroviar, viteza maximă de circulație a trenurilor, clasa tehnică a drumului sau categoria străzii și vizibilitatea și în conformitate cu Standardul Român Treceri la nivel cu calea ferată condiții tehnice”, au transmis la solicitarea Libertatea reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

În cazul trecerii la nivel cu Drumul Judeţean 100B sunt întrunite toate condiţiile de risc pentru producerea unei tragedii: pe lângă faptul că barierele automate au fost dezafectate, punctul de trecere se află într-o curbă fără vizibilitate, din cauza vegetaţiei care a luat în stăpânire locul. Totul în contextul în care traficul rutier la faţa locului, constatat de reporterii Libertatea, nu este deloc de neglijat.

Cu alte cuvinte. această trecere le nivel cu calea ferată este cel mai bun exemplu ce demonstrează proasta administrare a unei companii de stat care, în 2017, a înregistrat pierderi de peste 20 de milioane de lei. Teoretic, CFR ar fi trebuit să dispună de personal dedicat, care să se ocupe de toaletarea copacilor în astfel de locuri şi tăierea vegetaţiei, pentru o mai bună vizibilitate a şoferilor, dar şi a mecanicilor de locomotivă.

Specialiştii, puşi să taie boscheţi

În trecut, compania dispunea de câte un departament, pentru fiecare district de cale ferată, care avea în fişa postului aceste aspecte. În prezent, sarcinile au fost preluate de specialiştii din structurile S.C.B. (n.r. – Semnalizare, Centralizare, Bloc), care au pe semnătură sistemele electronice şi electromecanice, precum şi instalaţiile aferente pe zeci sau sute de kilometri de cale ferată. Şi în acest caz, personalul, pe lângă faptul că este îmbătrânit, este insuficient.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Siguranţă relativă

La nivel naţional, pe rețeaua CFR există 3.460 de treceri la nivel cu calea ferată care nu sunt prevăzute cu bariere sau semnale acustice. Siguranţa traficului rutier în aceste cazuri stă în mâinile mecanicilor de locomotivă, care, “conform prevederilor instrucționale proprii CFR (…), au obligația să utilizeze în mod repetat, în apropierea trecerilor la nivel, dispozitivul acustic din dotarea locomotivei pentru atenționarea participanților la trafic”.

Iar eficacitatea acestei metode se calculează în funcţie de numărul de cruci “crescute” lângă drum sau lângă taluzul căii ferate. Totul în contextul în care, montarea unui sistem de bariere automat “de la zero” costă în jur 10.000 de euro.

Citește și:

EXCLUSIV/ Gray Dawn, un joc pe calculator cu moroi, strigoi, înmormântări și moaște, realizat de trei tineri din Iași: „Preoții ne-au ajutat cu documentarea” – VIDEO

Urmărește-ne pe Google News