Care este procedura de revocare a procurorului general al României

Conform art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

În schimb, revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute se face de către Președintele României, la propunerea ministrului Justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Iohannis, obligat să-l revoce pe Lazăr, după modelul Kovesi

Recomandări

Un tată și-a manipulat psihologic fiul pentru a-și demoniza mama. Bărbatul a fost condamnat la închisoare, sentință fără precedent în România

Președintele României poate refuza numirea în funcțiile de conducere menționate, făcând publice motivele deciziei sale. Legea nu prevede, însă, că președintele poate face același lucru și în cazul revocării, notează Universul Juridic. De asemenea, nu este prevăzut un termen în care Președintele trebuie să numească sau să revoce magistrații.

Pe 9 iulie, Klaus Iohannis a revocat-o pe Laura Codruța Kovesi.  Klaus Iohannis a fost obligat să o demită pe Laura Codruța Kovesi de la şefia DNA.

Preşedintele României a trebuit să semneze decretul de revocare a şefei DNA, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, asta după ce judecătorii CCR au decis că a existat un conflict juridic constituţional între Ministerul Justiţiei şi Preşedinţie.

Potrivit legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori a CSM avizează propunerea ministrului Justiției de numire și revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, a adjuncților acestora, a procurorilor șefi secție din aceste parchete, precum și a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a adjunctului acestuia.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Avizul are un caracter consultativ, întrucât, în baza art. 32 din aceeași lege, dispune faptul că în cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.

Articolul 51 din Statutul magistraților prevede că revocarea din funcția de procuror-general se dispune pentru următoarele motive:

•  în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
•  în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
•  în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

Pentru verificarea organizării eficiente a activității se iau în calcul următoarele criterii:

• folosirea adecvată a resurselor umane și materiale;
• evaluarea necesităților;
• gestionarea situațiilor de criză;
• raportul resurse investite – rezultate obținute;
• gestionarea informațiilor;
• organizarea pregătirii și perfecționării profesionale;
• repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Potrivit sursei citate, verificarea comportamentului și comunicării se va face în raport cu comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere.

De asemenea,, pentru verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

În plus, se va face verificarea aptitudinilor manageriale, în scopul căreia vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.

Tudorel Toader a anunțat miercuri că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului-general, Augustin Lazăr. Ministrul Justiției a prezentat timp de o oră un raport structurat în cinci părți prin care a susținut că este activitatea lui Augustin Lazăr contravine Constituției.

Citește și Imaginile șocante ale unui supraviețuitor din infernul ”Colectiv”. Toboșarul Bogdan Moleșag: ”Las imaginile să vorbească despre mine”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro