„Pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, se arată în comunicatul CCR.
Pe 16 februarie, CCR a declarat neconstituțional articolul din Codul de Procedură Penală care prevede că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”. Cu alte cuvinte, probele obținute din interceptările SRI pot fi nelegale, chiar dacă interceptările sunt făcute cu mandat de la judecător.
Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit, cu majoritate de voturi, că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional.
„Sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”, au explicat judecătorii Curții Constituționale.
Urmare a motivării Curții, DNA a cerut suplimentarea bugetului cu aproape 10,5 milioane de euro, pentru a putea să achiziţioneze tehnică de interceptare şi a detaşa 130 de ofiţeri care să se ocupe de supravegheri operative şi înregistrări ambientale.
„Asigurarea acestor resurse condiţionează desfăşurarea, în continuare, cu aceeaşi eficienţă, a activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie, de către DNA”, a precizat DNA. potrivit news.ro.
Și DIICOT cere buget mai mare și mai mult personal pentru a instrumenta dosarele. Astfel, DIICOT are nevoie de 25 de milioane de euro pentru a cumpăra tehnică de supraveghere și de 200 de polițiști care să se ocupe de interceptări.
Totodată, urmare a deciziei CCR, Poliția Română a anunțat că are nevoie de suplimentarea structurii organizatorice cu 1.000 de posturi de ofițeri și agenți de poliție, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară și să desfășoare activități specifice. De asemenea, Poliția Română cere rectificarea bugetului instituției cu aproximativ 30 de milioane de euro, pentru noile posturi, pentru achiziționarea de echipamente I.T., de comunicații, autovehicule, precum și pentru realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că polițiștii dobândesc cunoștințele necesare
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro