ANALIZĂ | Ce se întâmplă cu salariile românilor în 2019. Criza de bani bate la ușa Guvernului

Libertatea vă spune ce se întâmplă cu salariile în 2019.

Ce a prezentat Teodorovici la Bruxelles: «Înghețarea», cap de listă

• înghețarea salariilor la nivelul din decembrie 2018
• înghețarea angajărilor în domeniul public
• distribuția de dividende de la companiile de stat în proporție de 90% din profitul net
• vânzarea de licențe 5G, măsură care ar aduce 1,3 miliarde de lei
• menținerea taxei pe liberalizarea gazelor și a taxei pe monopolurile din energie
• introducerea caselor electronice de marcat de la 1 noiembrie 2018
• modernizarea vămilor pentru a reduce evaziunea și contrabanda

Ministerul Muncii și ALDE infirmă «înghețarea»

Numai că imediat au apărut reacțiile atât în Guvern, cât și în Coaliția de Guvernare:

• Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, a anunțat că legea salarizării se va aplica în continuare, astfel că lefurile bugetare vor continua să crească până la nivelul din 2022, cu câte 25% din diferență pe an
• Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE, a declarat că “sub nici o formă nu poate fi vorba de o îngheţare a salariilor” și că România are nevoie să nu plece forța de muncă

Salariul minim ar crește mai repede și diferențiat

• Concomitent, ministrul Muncii a anunțat că salariul minim brut ar urma crească de la 1 noiembrie de la 1.900 de lei brut la 2.080 de lei brut
• pentru posturile care necesită studii superioare, salariul minim brut ar urma să crească la 2.350 de lei
• tot la 2.350 de lei ar urma să ajungă și salariul oricărui angajat cu peste 15 ani vechime
• un prag de 45% între salariul minim și salariul mediu ar urma să fie introdus din 2020

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Înghețarea înseamnă «sărăcirea» bugetarilor

În cazul înghețării salariilor și a angajărilor, acest lucru înseamnă practic recunoașterea de către Guvern a faptului că România este în criză, a declarat economistul Răzvan Orășanu, fost șef al AVAS.

Acest lucru ar urma să afecteze consumul. În sistemul bugetar lucrează 1,3 milioane de români. În acest moment inflația se ridică la 5%, iar combustibilii, gazele, energia s-au scumpit chiar mai mult.

Numărul de contracte pe salariul minim este de 2,89 de milioane din cele 6,3 milioane din România, conform unui studiu realizat în această vară de Patronatul Investitorilor Autohtoni. Nu se cunoaște proporția exactă stat-privat, însă în mediul privat sunt cei mai mulți, deoarece câștigul mediu e mai mare în sistemul bugetar.

O altă variantă, din 2017, a Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Academia Română, Academia de Studii Economice şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, vorbește de 1,4 milioane de persoane cu salariul minim.

Părți bune și părți proaste

Dacă avem 1,4 milioane de oameni cu salariu minim, aceste creșteri vor aduce circa 250 de milioane de lei la buget în ultimele două luni din contribuțiile aplicate pe sume mai mari, potrivit lui Bența.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Micile firme vor fi cele mai afectate, în special comerțul cu amănuntul, manufactura și sectorul de hoteluri și restaurante, unde sunt multe salarii minime.

“Încă nu e o problemă creșterea salariului minim pentru că avem criză de forță de muncă”, a mai spus consultantul fiscal Adrian Bența.

Pe de altă parte, sindicaliștii spun că nu se știe ce conțin celelalte scenarii trimise la Bruxelles, dar aplaudă creșterea salariului minim.

Sindicaliștii aplaudă creșterea salariului minim

„Pe parcursul week-end-ului declarațiile s-au nuanțat. Ministerul Muncii își apără tarlaua, iar Ministerul Finanțelor trebuie să închidă cumva bugetul. Eu n-am de unde să știu dacă acesta este singurul scenariu, poate mai sunt și altele. Cert e că discutăm de creșterea salariului minim”, a afirmat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS).

Acesta spune că Guvernul s-a trezit în luna august că a scăzut salariul mediu pe economie, ceea ce se traduce în impozit pe venit și contribuții mai puține strânse la buget. Majorarea salariului minim ar aduce un plus de circa 250 de milioane de lei la bugetul consolidat la finalul anului, potrivit lui Dumitru Costin.

Scrisoare Teodorovici – UE by on Scribd

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Citește și: ANALIZĂ | Prețurile mari și dobânzile în creștere îi fac pe români să nu mai cumpere locuințe

Urmărește-ne pe Google News